Depresia la aparținătorii persoanelor cu cancer

Diagnosticul de cancer și lupta pentru vindecare nu sunt ușoare nici pentru persoana afectată, dar nici pentru familia și apropiații ei. În literatura de specialitate, aparținătorii sunt considerați „co-suferitori” în lupta împotriva bolii, alături de persoana afectată.

Rolul aparținătorilor este extrem de important în susținerea pacienților oncologici: administrarea medicamentelor, încurajarea și sprijinul emoțional, ajutorul oferit în activitățile de zi cu zi etc. Însă atunci când impactul emoțional al bolii și al implicațiilor este mult prea mare, sănătatea mintală a aparținătorilor poate avea de suferit. Una dintre consecințe poate fi depresia. (1)

Pentru mult timp, studiile vizând cancerul și stresul s-au îndreptat doar către persoana bolnavă, referirile la aparținători făcându-se doar prin prisma suportului pe care aceștia îl ofereau bolnavului. Abia în anii 1970 și începutul anilor 1980 studiile au început să arate că și familia este afectată profund și se confruntă cu un nivel ridicat de stres. Astfel, s-a observat că partenerii de viață ai pacienților oncologici se confruntă cu tulburări de somn și ale poftei de mâncare, anxietate și depresie, teama de cancer, sentiment ridicat de neajutorare. (4)

Între timp, studiile privind impactul cancerului asupra aparținătorilor au continuat și au oferit mai multe informații despre depresia la aceștia. În ceea ce privește prevalența depresiei, un studiu realizat în 2016 de cercetătorii de la Universitatea din Alabama Birmingham, la care au participat 294 de aparținători ai persoanelor bolnave de cancer într-o etapă avansată, a arătat că aproximativ un sfert dintre aceștia prezentau simptome severe de depresie. Alte studii (2003, 2005) sugerează că procentul aparținătorilor afectați de depresie ar fi mai mare – între 32% și 50%. (2), (3)

Factori de risc pentru depresie la aparținătorii celor cu cancer

Persoanele care au în grijă bolnavi de cancer sunt mult mai vulnerabile la depresie. O revizuire a literaturii de specialitate privind aspectele care pot contribui la apariția depresiei la aparținători, realizată de autorii a două studii (ambele publicate în Journal of Clinical Oncology), a indicat următorii factori de risc:

Caracteristici ale aparținătorului care îl fac mai vulnerabil la depresie:

• genul feminin (mai multe studii au indicat un risc mai mare al femeilor de depresie comparativ cu bărbații);
• a fi soția celui afectat de cancer;
• o stare de sănătate precară (starea de sănătate bună corelează cu un risc mai mic de depresie și invers);
• vârsta a treia (vârsta mai mare de 57 de ani corelează, conform studiilor, cu mai multe/mai severe simptome depresive);
• percepția apaținătorului că are capacitatea de a oferi grija de care bolnavul are nevoie și de a gestiona toate activitățile implicate de boală (cu cât persoanele se simt mai neputincioase, cu atât riscul de depresie e mai ridicat).

Alți factori:

• șansele de supraviețuire ale bolnavului;
• nivelul de încărcare cu activitățile specifice de îngrijire (cât de mult interferează acestea cu relațiile persoanei, timpul alocat sieși, viața socială, obligațiile familiale, activitățile profesionale);
• relația aparținătorului cu pacientul;
• sprijinul social al aparținătorului (cu cât acesta e mai scăzut, cu atât poate crește riscul de depresie);
• depresia bolnavului poate crește riscul ca aparținătorul să aibă și el depresie sau o altă tulburare psihiatrică;
• gradul de funcționare al bolnavului (cu cât acesta e mai dependent de altcineva pentru activitățile zilnice, obișnuite – igiena personală, transport, activități casnice, îngrijire, cu atât riscul de depresie la el și la aparținător este mai ridicat);
• factori culturali. (1), (5)

Cum se manifestă depresia?

Tristețea, trăirea cu suferință a anticipării pierderii persoanei, teama, vina, sentimentul de a fi copleșit de situație și de activitățile implicate de îngrijirea persoanei cu cancer sunt normale. Dacă însă pe o perioadă mai mare de două săptămâni aparținătorul se confruntă cu următoarele semne și simptome (cel puțin 5 din următoarele 9, conform DSM V), este important să apeleze la ajutor specializat:

• deprimare sau iritabilitate în majoritatea timpului, aproape în fiecare zi;
• scăderea sau pierderea interesului și plăcerii pentru activitățile care înainte erau plăcute;
• scăderea poftei de mâncare sau scăderea în greutate;
• probleme legate de somn (insomnie sau nevoia de a dormi mai mult);
• stare permanentă de oboseală, lipsa energiei;
• agitație sau lentoare psihomotorie;
• dificultăți de concentrare a atenției, de gândire, de luare de decizii;
• sentimente de vină, de neajutorare, de lipsă de sens;
• gânduri frecvente legate de moarte sau sinucidere sau planuri de sinucidere. (6)

Depresia se manifestă diferit de la o persoană la alta, atât la nivel de simptome, cât și privind intensitatea acestora. Unii pot resimți simptomele „clasice” ale depresiei (tristețea prelungită, nevoia de a plânge mult, sentimentul de neajutorare), în timp ce la alții pot fi mult mai pregnante simptome precum oboseala sau iritabilitatea, care nu sunt specifice doar depresiei. (7)

Ce puteți face?

Adresarea către un specialist în sănătatea mintală este cel mai important pas în tratamentul depresiei. În cazurile ușoare și moderate de depresie sunt indicate în general ședințele de psihoterapie, în timp ce cazurile severe sau unele moderate necesită și tratament medicamentos (antidepresive prescrise de medicul psihiatru) alături de psihoterapie. Cu cât depresia este depistată și tratată încă de la început, cu atât tratamentul este mai eficient, iar șansele de recidivă mai mici.

În plus față de terapie, sunt importante și următoarele aspecte:

• acceptați sau cereți ajutorul celorlalți membri ai familiei sau persoanelor apropiate în activitățile de îngrijire ale persoanei bolnave, astfel încât să mai reduceți din încărcare și să aveți timp și pentru dvs;
• înscrierea într-un grup de suport pentru aparținătorii persoanelor cu cancer (organizate în orașul unde locuiți sau în mediul online) vă poate oferi ocazia să discutați și să împărtășiți experiențele prin care treceți cu persoane care se confruntă cu unele similare;
• evitați să vă izolați și să vă limitați numai la activitățile de țin de îngrijirea bolnavului; încercați să împărtășiți greutățile prin care treceți și emoțiile cu care vă confruntați cu cineva apropiat;
• dacă vă regăsiți frecvent într-o stare de agitație, încercați activități care să vă liniștească, precum cititul, meditația, tehnicile de relaxare, rugăciunea, masajul etc;
• petreceți timp în aer liber și faceți mișcare pe cât posibil;
• încercați să vă odihniți suficient și să vă alimentați cât mai bine; lipsa somnului poate contribui la depresie;
• este important să aveți așteptări realiste privind recuperarea – dispoziția se îmbunătățește treptat, în timp, nu imediat ce începeți tratamentul. (7), (8), (9)

Când au în grijă o persoană care se confruntă cu cancerul, aparținătorii au tendința să își sacrifice nevoile fizice și emoționale, astfel încât să le ofere celor dragi și bolnavi cea mai bună îngrijire. Este foarte important însă să aveți grijă și de dvs. Încercați pe cât posibil să nu vă neglijați sănătatea fizică, emoțională și mentală, pentru că acestea contribuie la starea de bine a persoanei de care vă îngrijiți. (9)

O descriere pe larg a depresiei găsiți în acest articol și despre depresia la bolnavii de cancer puteți citi mai multe aici.