Fumatul pasiv și cancerul

Fumătorii nu își pun doar viața lor în pericol, ci și pe a celor din jurul lor, în preajma cărora fumează. Nefumătorii care inspiră fumul țigării aprinse și fumul expirat de fumători sunt expuși la aproximativ aceleași riscuri pentru sănătate precum fumătorii, pentru că inspiră și ei nicotina și substanțele chimice toxice din fumul de tutun. Cu cât expunerea la fumul de tutun e mai mare, cu atât cresc și riscurile. (1)

Fumatul pasiv sau involuntar se referă la inspirarea a două tipuri de fum:

• fumul emanat de țigara (pipa, țigareta, trabucul) aprinsă;
• fumul pe care îl expiră persoana care fumează.

Dintre cele două, fumul de la țigara aprinsă este mult mai periculos, pentru că are o concentrație mai mare de agenți carcinogeni (care cauzează cancerul), dar conține și particule mai mici, care ajung mult mai ușor la nivelul plămânilor și celulelor din organism. (2)

S-a observat că în fumul de tutun inhalat prin fumatul pasiv există cel puțin 7000 de substanțe chimice, dintre care 250 de cunoscute ca fiind dăunătoare: monoxidul de carbon, cianida de hidrongen, amoniac etc. Dintre acestea, cel puțin 70 de substanțe toxice pot cauza cancer: arsenicul, benzenul, beriliul, nichelul, cadmiul etc. (3)

Fumatul pasiv produce iritația căilor respiratorii superioare, iar expunerea repetată la fumul de țigară irită și căile respiratorii inferioare, chiar și la persoanele sănătoase. În cazul celor cu afecțiuni respiratorii, acestea se pot agrava din cauza fumatului pasiv. La copii, poate cauza sau agrava astmul. Pe termen lung, însă, riscul cel mai important este dezvoltarea cancerului pulmonar. Conform Societății Americane a Cancerului, fumatul pasiv este factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar și în cazul persoanelor care nu au fost niciodată fumătoare.  Statisticile arată că o persoană nefumătoare și care nu a fumat niciodată, dar care locuiește alături de un partener fumător, are un risc cu 30% mai mare de apariție a cancerului pulmonar. (1)

Totodată, unele dovezi sugerează că fumatul pasiv ar fi implicat și în apariția altor tipuri de cancer:

• cancerul de laringe;
• cancerul de faringe;
• cancerul sinusurilor nazale;
• cancerul cerebral;
• cancerul vezicii urinare;
• cancerul rectal;
• cancerul stomacal;
• cancerul de sân. (2)

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că efectele fumatului pasiv sunt și mai grave asupra bolilor cardiace. Persoanele expuse frecvent la fumatul pasiv au un risc mai mare de afecțiuni ale inimii, infarct miocardic, stop cardio-respirator. Substanțele chimice inhalate prin fumatul pasiv afectează mușchiul inimii și capacitatea vaselor de sânge de a se adapta pentru a controla fluxul și presiunea sanguine; totodată, contribuie la apariția blocajelor la nivelul vaselor de sânge și rigidizarea acestora. Conform OMS, decesele de cauze cardiace în care este implicat fumatul pasiv sunt mult mai frecvente decât cele cauzate de cancerul pulmonar (în SUA, primele sunt de aproximativ 15 ori mai frecvente). (4)

În concluzie, evitarea fumatului involuntar (dacă sunteți nefumător) și evitarea fumatului în spații închise, alături de alte persoane (în cazul în care fumați) sunt măsuri necesare pentru a proteja sănătatea nefumătorilor.

Efectele fumatului pasiv sunt ridicate și în cazul copiilor. Mai multe despre aceste consecințe pentru sănătatea micuților puteți citi aici.