5 lucruri despre screening-ul cancerului de col uterin pe care trebuie să le știi

Screening-ul nu este un test ce are ca scop diagnosticarea cancerului de col uterin (cancer cervical), ci constă în identificarea modificărilor anormale de la nivel celular, ce ar putea deveni maligne în timp.

Cancerul cervical este o afecțiune neoplazică multifactorială, reprezentând a doua cauză de deces în rândul persoanelor de sex feminin, după cancerul mamar.

În România povara cancerului cervical este în mod particular crescută și se asociază absenței unui program de screenening organizat, respectiv ineficienței programelor oportuniste (ocazionale), recomandările și testările pentru screening în România fiind acoperite în procent de 8.1%, potrivit unui raport din anul 2014. (1)

Rata mortalității prin cancer de col uterin se estimează a fi de 4 ori mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană, ceea ce sugerează că, în continuare, diagnosticul este pus în stadii avansate ale bolii, când neoplazia este cel mai probabil invazivă. (2)

1. Cui i se adresează screening-ul?

Screening-ul pentru cancerul cervical este cunoscut sub denumirea de test Papanicolau sau test Pap, se adresează populației feminine active din punct de vedere sexual cu vârsta între 25 – 64 de ani și se recomandă repetarea examenului citologic cervical la fiecare 3-5 ani, uneori mai frecvent în funcție de indicațiile medicului ginecolog.

• Nu se recomandă femeilor mai tinere de 25 de ani deoarece, potrivit cercetărilor nu s-au constatat avantaje suplimentare, mai mult decât atât, riscurile ar putea depăși beneficiile.
• Nu se consideră necesar screening-ul la femeile care nu și-au început viața sexuală. Motivul pentru care s-a propus acest criteriu este riscul redus de expunere în rândul femeilor inactive din punct de vedere sexual la virusul Papilloma uman genital (HPV, Human Papilloma Virus), unul dintre factorii determinanți ai cancerului de col uterin și care este transmis pe cale sexuală.
• Screening-ul se recomandă inclusiv persoanelor care au beneficiat de vaccinul antiHPV, care s-a dovedit eficient împotriva a 2 tulpini agresive ale virusului (HPV 16/18) responsabile de apariția a circa 70% dintre cazurile de cancer cervical, dar care nu oferă protecție totală în celelalte 30% de cazuri. (3)
• Testarea trebuie continuată la intervalele de timp recomandate chiar dacă s-a instalat menopauza, până la împlinirea vârstei de 65 de ani dacă rezultatele ultimelor 3 testări consecutive au fost negative, iar cel mai recent test a fost realizat cu maximum 5 ani înaintea împlinirii vârstei. În caz contrar, dacă au fost identificate leziuni cu risc, efectuarea de rutină a screening-ului se recomandă să se efectueze pentru minimum alți 20 de ani. (4)

Testul se adresează persoanelor care nu prezintă simptome de boală pentru depistarea leziunilor celulare precanceroase. În cazul în care sunt identificate modificări anormale sau un anumit disconfort, indiferent dacă vă încadrați sau nu în intervalul de vârstă pentru screening, trebuie consultat medicul specialist în vederea unor invetigații mai detaliate.

2. În ce constă testul Babeș-Papanicolau?

La ora actuală, efectuarea testului Babeș-Papanicolau reprezintă cea mai eficientă metodă prin care sunt depistate leziunile precanceroase la nivelul colului uterin. Există două tipuri: testul Papanicolau convențional și cel în mediu lichid. Avantajul testului Papanicolau în mediu lichid este cel de a permite stabilirea concomitentă a prezenței tulpinilor de virus Papilloma uman cu risc crescut (HPV 16/18), din aceeași probă.

Testul Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivelul epiteliului colului uterin cu ajutorul unei periuțe cervicale, detașabile, și ulterior examinarea acestora la microscop.

Despre interpretarea rezultatelor testului Papanicolau citiți mai multe în articol.

3. Este dureroasă testarea?

Examenul Papanicolau este o procedură simplă, rapidă și nedureroasă, dar care poate prezenta un anumit grad de disconfort în urma introducerii speculului.

În unele cazuri, încordarea mușchilor vaginali poate crea dificultăți cu privire la inserarea speculului, fapt care poate duce în cele din urmă la apariția durerii. Condiția este cunoscută sub denumirea de vaginism.

Testarea se poate realiza de rutină în cadrul unui consult ginecologic și nu afectează activitățile normale programate în ziua examenului citologic.

4. Cum te pregătești pentru examenul Papanicolau?

Pentru a nu afecta acuratețea rezultatelor se recomandă ca efectuarea testului Papanicolau să aibă loc în zilele 10-20 ale ciclului menstrual, ziua 1 fiind prima zi de menstruație.

Cu minimum 48 de ore înainte de efectuarea examinării se impun o serie de restricții cum ar fi:

• nu se vor utiliza tampoanele intravaginale sau alte produse precum ovulele, lubrifianții, contraceptivele locale;
• nu se vor întreține relații sexuale vaginale.

5. Ce se întâmplă mai departe dacă rezultatele sunt anormale?

Dacă rezultatele testului atestă prezența anomaliilor la nivelul celulelor colului uterin, acest lucru nu este echivalent cu depistarea cancerului. Doar atunci când nu sunt tratate, leziunile pot progresa în timp și pot duce la neoplazii, de aceea screening-ul pentru identificarea și inițierea precoce a tratamentului sunt esențiale în prevenția cancerului cervical.

De regulă, rezultatele examenului citologic sunt normale:

• Citologie normală: 801 testări
• Leziuni precanceroase minore: 194 testări
• Leziuni precanceroase majore: 93 testări
• Cancer cervical: -

*date utilizate pentru estimarea prevalenței tulpinilor HPV 16/18 în urma testării citologice în România (1)

În cazul în care au fost identificate leziuni precanceroase se recomandă realizarea colposcopiei. Asemenea examenului citologic Papanicolau, colposcopia este o procedură ce durează în jur de 10-20 de minut, care este nedureroasă, dar poate presupune disconfort local, temporar.

Principiul colposcopiei constă în inspecția inițială a vulvei și a pereților vaginali, și ulterior cu ajutorul colposcopului se vizualizează colul uterin. Inițial se badijonează cu acid acetic pentru a expune mucoasa cervixului și apoi cu soluție Lugol, ambele etape având rolul de a evidenția zonele cu modificări atipice de la nivelul colului.

Dacă sunt identificate astfel de zone se vor recolta probe de biopsie pentru realizarea examenului histopatologic. Biopsia este o procedură ce implică apariția durerii, asemănătoare unei crampe, care poate fi controlată prin administrarea unui analgezic înaintea efectuării colposcopiei, iar examenul histopatologic este cel care va spune cu certitudine dacă leziunile depistate sunt sau nu canceroase. În baza rezultatelor obținute se vor stabili opțiunile terapeutice cele mai potrivite. (5)

Screening-ul nu este pentru diagnosticul cancerului de col uterin, ci în scopul depistării și tratării precoce a leziunilor precanceroase și face parte din acțiunile destinate prevenției secundare.

Prevenția primară a cancerului de col uterin este reprezentată de vaccinarea antiHPV, accesibilă în România începând cu anul 2012, și prevenirea comportamentelor sexuale cu risc pentru sănătate (multipli parteneri sexuali, schimbarea frecventă a partenerilor sexuali, practicarea sexului neprotejat), în special în rândul tinerilor vulnerabili, educația sexuală fiind vitală în acest sens. (1), (6)