Alimentaţia în prevenţia şi tratamentul cancerului de colon

Cancerul colorectal reprezintă dezvoltarea unei formaţiuni tumorale la nivelul unui segment al colonului sau la nivelul rectului. Este o afecţiune foarte comună, statisticile arătând că în SUA apar 137. 000 de cazuri noi/an, în ţările dezvoltate fiind al doilea ca frecvenţă după cancerul pulmonar. Incidenţa este crescută începând cu 40 de ani, perioada maximă de apariţie încadrându-se în intervalul 60-75 de ani. Cancerul de colon este mai frecvent la femei, pe când cel de rect apare cu precădere la bărbaţi.

Cauzele sunt reprezentate de:

• polipi adenomatoşi transformaţi malign (majoritatea cancerelor de colon);
• colita ulcerativă cronică;
• colita granulomatoasă;
• dieta incorectă: slabă în fibre şi bogată în proteine animale, grăsimi, carbohidraţi rafinaţi.

Semnele şi simptomele sunt diferite în funcţie de sectorul afectat. Însă, în linii mari, primează: senzaţia de slăbiciune şi oboseala cronică (generată de anemie), durerile abdominale (provocate de blocarea tranzitului intestinal) şi prezenţa sângelui în materiile fecale.  

Diagnosticul se pune pe baza colonoscopiei, analiza materiilor fecale (teste de sângerare ocultă), tomografiei computerizate şi biopsiei. Pentru a evalua metastazele se poate dispune efectuarea unei radiografii pulmonare, unei examinări CT sau determinarea markerilor tumorali (CEA/antigen carcinoembrionar, CA 199, CA 125).

Tratamentul implică rezecţia chirurgicală a formaţiunii tumorale sau a întregului segment intestinal afectat, în combinaţie cu radioterapia sau chimioterapia. Regimul igieno-dietetic reprezintă o parte importantă atât a tratamentului, cât şi a prevenţiei cancerului colorectal. La modul general, se indică:

• scăderea consumului de grăsimi saturate şi sare;
• creşterea consumului de fructe şi legume;
• consumul de peşte proaspăt de 1-3 ori pe săptămână;
• menţinerea unei greutăţi normale şi efectuarea de exerciţii fizice în mod regulat;
• limitarea consumului de alcool;
• evitarea fumatului. [1], [2]

Date statistice şi recomandări generale privind alimentaţia în tratamentul şi prevenţia cancerului de colon

Studii pe anumite produse alimentare au scos în evidenţă proprietăţile protective ale acestora. Merită menţionate:

• fasolea, lintea, mazărea care sunt bogate în vitamina B9 şi fibre; la femeile cu istoric familial de cancer de colon, o dietă bogată în astfel de alimente a scăzut cu aproximativ 52% incidenţa afecţiunii, iar la cele care nu au prezentat istoric familial cu aproximativ 40%;
  
• laptele degresat şi semidegresat: 1 pahar de lapte/zi (250 ml) scade incidenţa neoplasmului de colon cu 15%, iar 2-3 pahare/zi cu 27%;
  
• legumele crucifere (broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, varză, kale): elimină compuşii cancerigeni, reducând la jumătate riscul apariţiei cancerului de colon;
  
• turmeric: condiment cu proprietăţi antiinflamatoare şi anticanceroase;
  
• carnea de peşte şi cea de pui: consumul a 300 g de peşte/săptămână reduce riscul cu 30%, iar acizii graşi din peştele gras (somon, scrumbie) scad inflamaţia intestinală; în privinţa cărnii de pui sunt recomandate 2 porţii/săptămână;
  
• usturoiul şi ceapa, prin intermediul sulfiţilor conţinuţi, îndepărtează carcinogenii (usturoiul cu 32%, iar ceapa cu 28-52%) ;
  
• ceaiul verde şi negru: distrugerea agenţilor cancerigeni, a celulelor modificate; se recomandă consumul a 3-4 căni/zi, riscul de apariţie diminuând cu 30%.

Studiile arată că ar trebui consumate 2 porţii de legume/zi (minimum 600 grame), de preferat la prânz şi seara, în formă diversificată. Fructele ar fi bine să fie consumate la mese sau între mese.

A fost observată o corelaţie directă între cancer şi dieta bogată în carnea roşie. Consumul de carne roşie ar trebui redus la 300g/săptămână, ea conţinând totuşi anumite principii alimentare necesare în menţinerea sănătăţii organismului, precum: proteine, vitamina B12, fier.

Grăsimile, în special cele saturate, sunt, la rândul lor, incriminate în producerea acestei afecţiuni. Valorile ridicate ale colesterolului au fost puse în directă legătură cu dezvoltarea tumorală. [2], [3], [4]

Rolul principiilor alimentare în combaterea cancerului colorectal

În privinţa principiilor alimentare implicate în combaterea cancerului de colon se vor discuta:

• antioxidanţii;
• calciul;
• vitamina D;
• vitamina B9;
• fibrele;
• seleniul;
• acizii graşi omega-3;
• licopenii;
• polifenolii;
• resveratrolul;
• coenzima Q10;
• vitamina E şi
• vitamina C.

Antioxidanţii previn distrugerea ADN-ului de către radicalii liberi de oxigen, implicaţi în leziunile la nivel celular. Se găsesc preponderent în fructe şi legume.

Calciul nu ajută numai la menţinerea sănătăţii sistemului osos, ci protejează celulele colonului de acţiunea agenţilor cancerigeni. Intră în compoziţia: lactatelor, zarzavaturilor, sardinelor, somonului. Vitamina D este implicată în absorbţia calciului şi în reglarea replicării celulare. Este conţinută în: gălbenuşul de ou şi peştele gras.  

Folatul (vitamina B9) intervine în repararea ADN-ului celular. Se află în verdeţuri, fasole, citrice, cereale. Trebuie evitat consumul de alcool, întrucât împiedică absorbţia corespunzătoare a acestuia.

Fibrele sunt implicate în: diluarea concentraţiei altor constituenţi colonici (diminuează contactul dintre agenţii carcinogeni şi celulele de la nivelul epiteliului colonului), producţia bolului fecal şi în stimularea tranzitului intestinal. În plus, ele nu se absorb la nivelul intestinului subţire, ci fermentează în prezenţa florei colonului generând acizi graşi cu lanţ de atomi de carbon scurt (despre care se presupune că au rol protector asupra anumitor celule epiteliale colonice). Sunt de două tipuri: cele care conţin constituenţi solubili, degradabili (ovăz, fasole, mazăre, mere, citrice, morcovi, psyllium) şi cele cu constituenţi insolubili (făină, nuci, legume).

Seleniul împiedică dezvoltarea cancerului colorectal prin faptul că se combină cu proteine, formând antioxidanţi. Se găseşte în: cereale, nuci şi carnea de pui.

Acizii graşi omega-3 reduc atât inflamaţia intestinală, asociată cu dezvoltarea neoplasmului colorectal, cât şi impactul omega-6 din uleiurile vegetale şi produsele prefabricate, care, în exces, cresc riscul de apariţie a cancerului. Acizii graşi omega-3 se găsesc în carnea de peşte gras (somon, ton, hering), aceasta conţinând forma cea mai uşor absorbabilă.

Licopenii, pigmentul roşu din diferite fructe şi legume, inhibă căile de proliferare ale celulelor canceroase. Sunt identificate în: roşii, pepene roşu, căpşuni, papaya şi grepfruit roşu.  

Polifenolii sunt antioxidanţi, mai puternici decât vitaminele C, E şi beta-caroten. Pe lângă activitatea antioxidantă, menţin sănătatea aparatului cardiovascular şi a sistemului digestiv. Se găseşte în extractele de seminţe din struguri.

Resveratrolul, un alt antioxidant puternic, este conţinut în: coaja strugurilor roşii, dud, alune, vin roşu. Astfel, este indicat consumul unui pahar de vin roşu pe zi de către femei şi a 2 pahare de vin roşu de către bărbaţi.

Coenzima Q10 are roluri în: dezvoltarea celulară, protecţia celulară, menţinerea sănătăţii sistemului imunitar, rezistenţa la infecţii şi la dezvoltarea cancerului colorectal. Din pricina unor dispute încă existente în privinţa dozelor optime pentru tratarea şi prevenirea cancerului colorectal este necesar consultul cu un specialist.

Vitamina E este implicată în: menţinerea sănătăţii pielii, dezvoltarea sistemului imunitar, protecţia faţă de bolile cardiovasculare şi maladia Alzheimer, protecţie anticanceroasă. Este conţinută în: verdeţuri (spanac), cereale fortificate cu vitamina E, uleiuri vegetale, migdale, măsline, papaya, seminţe de floarea-soarelui şi coacăze.

Vitamina C este recunoscută pentru reducerea riscului de producere a cancerelor: cavităţii bucale, esofagiene, gastrice, de colon, pulmonare. Dintre legumele şi fructele care au un conţinut mai ridicat de vitamina C se pot menţiona: citricele, căpşunile, roşiile, broccoli, cartofii albi sau dulci. [3], [5], [6]

Dieta şi tratamentul cancerului colorectal

Dieta şi tratamentul chirurgical

• consumul de lichide bogate în electroliţi (1, 5-2 l/zi);
  
• suplimente pe bază de multivitamine pentru a preveni efectele malabsorbţiei vitaminelor;
  
• eliminarea produselor alimentare precum: nuci, popcorn, seminţe, fructe şi legume proaspete (prezintă risc de obstrucţie);
  
• alimente bogate în calorii şi proteine (cu rol în vindecare şi luptă contra infecţiilor): carne de pui, peşte, ouă;
  
• în primele zile postorepator, se recomandă o dietă slabă în fibre şi bazată în special pe: paste, pâine, fulgi de porumb, fructe sau legume bine gătite;
  
• reducerea consumului de cofeină (are efect de stimulare a tranzitului intestinal).

În locul celor 3 mese principale, se recomandă porţiile mici, repetate, cu evitarea pauzelor lungi dintre ele. Este bine ca, la început, pacientul să mănânce înghiţituri mici şi să mestece bine mâncarea.

Alimentaţia şi chimioterapia

Greaţa poate fi îndepărtată prin consumul de lichide şi prin preparate uşoare, bine gătite, necondimentate. Gustările trebuie să fie dese, în cantităţi mici, astfel că, indiferent de starea generală, nu trebuie evitate mesele.

Constipaţia se rezolvă prin administrarea de lichide în cantităţi crescute, o alimentatie bogată în fibre (ovăz) şi prin consumul de fructe şi legume proaspete. Diareea impune consumul de lichide şi reducerea cantăţilor de: fibre, grăsimi, fructe şi legume proaspete, produse picante, cofeină.

Pentru a evita excesul de gaze intestinale trebuie diminuat consumul de: băuturi carbogazoase; alimente cu un adaos de sorbitol, fructoză şi, uneori, lactoză; ouă şi unele legume (broccoli, varză, fasole, usturoi, ceapă).

Uscăciunea gurii şi a gâtului poate fi combătută prin administrarea de alimente uşoare, păstoase. De asemenea, se recomandă adăugarea de sosuri sau dressing-uri pentru a diminua consistenţa hranei. Trebuie evitate alimentele foarte calde sau reci, mâncarea acidă, crocantă, acră sau foarte sărată. Este indicat să se evite condimente precum curry sau piper, precum şi alcoolul sau cofeina. Uneori este de preferat să se apeleze la hrănirea cu ajutorul paiului.

Modificările gustului pot fi ameliorate prin administrarea de băuturi acide şi acre (limonadă), condimente, ierburi, băuturi la temperatura camerei. [2], [3]

Prevenţia cancerului colorectal şi a recurenţei acestuia

S-a observat că modificările moderate ale dietei şi ale stilului de viaţă previn cu aproximativ 70% apariţia cancerului de colon.

Prevenţia cancerului de colon se poate face prin: 

• consumul de fructe şi legume;
  
• consumul de cereale integrale;
  
• limitarea grăsimilor (grăsimile suplimentează secreţia de suc biliar ce conţine acizi biliari capabili să modifice flora intestinală, fapt ce poate perturba procesul de multiplicare a celulelor);
  
• consumul de carne albă (peşte, pui); 
  
• consumul de lactate cu conţinut scăzut de grăsimi;
  
• reducerea sau restricţionarea consumului de alcool;
  
• consumul de fibre (doza optimă medie fiind de 20 g/zi).

Alături de dietă, în prevenţia cancerului de colon, se poate apela şi la exerciţii fizice, indicate fiind 30 minute/zi. S-a demonstrat că activitatea fizică îmbunătăţeşte:

• funcţia aparatului cardiovascular;
• menţinerea unei greutăţi normale (împreună cu o dietă adecvată);
• întărirea sistemului muscular;
• reducerea oboselii şi îmbunătăţirea statusului energetic;
• scăderea anxietăţii şi a depresiei;
• apariția bunei-dispoziţii.

În privinţa riscului de recurenţă, scăderea acestuia este determinată de consumul de:

• fructe şi legume;
• cereale integrale;
• produse lactate semidegresate sau degresate;
• ceaiuri (verde şi negru);
• carne de peşte şi de pui.

La polul opus, creşterea riscului de recurenţă este provocat de consumul de:

• alcool în exces;
• carne roşie;
• carne procesată;
• produse prăjite şi paste;
• lactate bogate în grăsimi (smântână, unt) ;
• dulciuri;
• chips-uri, fast food. [6], [7]

Obezitatea şi cancerul colorectal

Obezitatea este un alt factor care prezintă risc pentru apariţia neoplasmului de colon. Greutatea crescută nu predispune numai la cancerul de colon, ci şi la alte tipuri de cancer: de sân, prostată, pancreatic, enodemetrial, de rinichi, hepatic, esofagian, ovarian şi de vezică biliară.

Indicele de masă corporală ideal este de 21-23. În privinţa activităţii sportive pentru prevenirea obezităţii, aceasta poate fi uşoară şi se recomandă minimum 30 minute/zi; moderată (câte 60 de minute de 3 ori pe săptămână) şi intensă (30 de minute de activitate fizică solicitantă de 3 ori pe săptămână). [8]

De reţinut

• Cancerul colorectal reprezintă dezvoltarea unei formaţiuni tumorale la nivelul unui segment al colonului sau la nivelul rectului.
• Unele studii statistice îl consideră al doilea ca frecvenţă după cancerul pulmonar.
  
• Pentru prevenirea apariţiei acestuia şi scăderea recurenţei se recomandă o alimentaţie: săracă în grăsimi saturate şi sare; bogată în fructe, legume şi fibre; bazată pe carne de pui şi de peşte şi în care trebuie evitat consumul exagerat de carne roşie; în care să fie incluse lactate semidegresate sau degresate; cu limitarea consumului de băuturi alcoolice şi evitarea fumatului.
  
• În funcţie de tratamentul folosit pentru tratarea cancerului de colon, este necesară ajustarea dietei.
  
• Creşterea riscului de recurenţă este generat prin consumul de: carne roşie şi procesată; excesul de lactate bogate în grăsimi (smântână, unt); preparate prăjite; dulciuri; chips-uri şi mâncare de tip fast-food.
  
• Există o corelaţie directă între obezitate şi dezvoltarea cancerului colorectal, astfel că, pe lângă o dietă ajustată în vederea menţinerii unei greutăţi normale, este indicată şi activitatea fizică.