Consumul ridicat de citrice ar putea crește riscul de apariție a melanomului
Sucurile sau fresh-urile de portocale și grapefruit sunt consumate des în sezonul cald, fiind răcoritoare și benefice pentru sănătate. Un studiu publicat recent în Journal of Clinical Oncology sugerează însă că în cantitate crescută, acestea pot crește riscul de apariție a cancerului de piele.
Principala cauză a cancerului de piele este expunerea la radiații ultraviolete (UV), provenite atât de la soare cât și de la aparatele de bronzat artificial. Conform altor studii anterioare, loțiunile autobronzante conțin psoraleni – grup de substanțe din clasa furocumarinelor, întâlnite în mod natural în fructele citrice – ce pot crește riscul de melanom prin sensibilizarea pielii la efectele radiațiilor ultraviolete.
Studiul observațional a fost desfășurat pe o perioadă îndelungată, aproximativ 25 de ani, datele informative provenind de la 63.810 femei și 41.622 bărbați. Conform analizei datelor, persoanele care au consumat mai multe citrice și suc de citrice au prezentat de trei ori mai multe șanse de a dezvolta melanom în această perioadă, comparativ cu cei care au consumat mai puțin sau deloc.
Datele au fost obținute în urma completării la anumite intervale de timp a unor chestionare de către participanți. Acestea s-au bazat în primul rând pe cantitatea de fructe citrice consumate pe zi. O porție a fost definită ca fiind echivalentul unei portocale, a unei jumătăți de grapefruit sau a unui pahar cu aproximativ 170 ml suc de portocale sau grapefruit. În chestionare s-au inclus și întrebări referitoare la stilul de viață al participanților, dacă erau fumători, nivelul zilnic de activitate fizică efectuată și istoricul medical. Subiecții ce prezentau un istoric de cancer au fost excluși.
Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat în medie o porție de citrice sau suc de citrice de 1,5 ori pe zi au prezentat o creștere cu 36% a riscului de melanom. Cel mai crescut nivel de risc a fost observat în cazul persoanelor mai predispuse la arsuri solare, cum ar fi copiii, adolescenții sau persoanele expuse timp îndelungat la soare.
Se consideră că psoralenii și furocumarinele interacționează cu razele UV și accelerează proliferarea celulelor canceroase. Cu toate acestea, nu s-a evidențiat nicio legătură între consumul altor alimente bogate în furocumarine (țelină, morcovi) și apariția melanomului. Explicația ar sta în faptul că aceste alimente sunt de obicei gătite termic și se reduce astfel nivelul substanțelor chimice.
Cercetătorii din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității Brown (Providence, SUA) relatează faptul că sunt necesare studii clinice aprofundate pentru a putea confirma legătura dintre consumul crescut de citrice și incidența melanomului. Își propun pe viitor studierea legăturii dintre nivelul de furocumarine din sânge raportat la cantitatea de citrice consumată și riscul de apariție a melanomului.
Informațiile obținute până în prezent sunt insuficiente pentru a recomanda un anumit consum de citrice, însă este indicat ca persoanele care consumă cantități crescute din aceste fructe să evite expunerea prelungită la soare și să utilizeze loțiuni cu factor de protecție solară.
Sursa: Medical News Today
Principala cauză a cancerului de piele este expunerea la radiații ultraviolete (UV), provenite atât de la soare cât și de la aparatele de bronzat artificial. Conform altor studii anterioare, loțiunile autobronzante conțin psoraleni – grup de substanțe din clasa furocumarinelor, întâlnite în mod natural în fructele citrice – ce pot crește riscul de melanom prin sensibilizarea pielii la efectele radiațiilor ultraviolete.
Studiul observațional a fost desfășurat pe o perioadă îndelungată, aproximativ 25 de ani, datele informative provenind de la 63.810 femei și 41.622 bărbați. Conform analizei datelor, persoanele care au consumat mai multe citrice și suc de citrice au prezentat de trei ori mai multe șanse de a dezvolta melanom în această perioadă, comparativ cu cei care au consumat mai puțin sau deloc.
Datele au fost obținute în urma completării la anumite intervale de timp a unor chestionare de către participanți. Acestea s-au bazat în primul rând pe cantitatea de fructe citrice consumate pe zi. O porție a fost definită ca fiind echivalentul unei portocale, a unei jumătăți de grapefruit sau a unui pahar cu aproximativ 170 ml suc de portocale sau grapefruit. În chestionare s-au inclus și întrebări referitoare la stilul de viață al participanților, dacă erau fumători, nivelul zilnic de activitate fizică efectuată și istoricul medical. Subiecții ce prezentau un istoric de cancer au fost excluși.
Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat în medie o porție de citrice sau suc de citrice de 1,5 ori pe zi au prezentat o creștere cu 36% a riscului de melanom. Cel mai crescut nivel de risc a fost observat în cazul persoanelor mai predispuse la arsuri solare, cum ar fi copiii, adolescenții sau persoanele expuse timp îndelungat la soare.
Se consideră că psoralenii și furocumarinele interacționează cu razele UV și accelerează proliferarea celulelor canceroase. Cu toate acestea, nu s-a evidențiat nicio legătură între consumul altor alimente bogate în furocumarine (țelină, morcovi) și apariția melanomului. Explicația ar sta în faptul că aceste alimente sunt de obicei gătite termic și se reduce astfel nivelul substanțelor chimice.
Cercetătorii din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității Brown (Providence, SUA) relatează faptul că sunt necesare studii clinice aprofundate pentru a putea confirma legătura dintre consumul crescut de citrice și incidența melanomului. Își propun pe viitor studierea legăturii dintre nivelul de furocumarine din sânge raportat la cantitatea de citrice consumată și riscul de apariție a melanomului.
Informațiile obținute până în prezent sunt insuficiente pentru a recomanda un anumit consum de citrice, însă este indicat ca persoanele care consumă cantități crescute din aceste fructe să evite expunerea prelungită la soare și să utilizeze loțiuni cu factor de protecție solară.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 06-07-2025 | Vizite: 1093 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology