Consumul ridicat de citrice ar putea crește riscul de apariție a melanomului
Sucurile sau fresh-urile de portocale și grapefruit sunt consumate des în sezonul cald, fiind răcoritoare și benefice pentru sănătate. Un studiu publicat recent în Journal of Clinical Oncology sugerează însă că în cantitate crescută, acestea pot crește riscul de apariție a cancerului de piele.
Principala cauză a cancerului de piele este expunerea la radiații ultraviolete (UV), provenite atât de la soare cât și de la aparatele de bronzat artificial. Conform altor studii anterioare, loțiunile autobronzante conțin psoraleni – grup de substanțe din clasa furocumarinelor, întâlnite în mod natural în fructele citrice – ce pot crește riscul de melanom prin sensibilizarea pielii la efectele radiațiilor ultraviolete.
Studiul observațional a fost desfășurat pe o perioadă îndelungată, aproximativ 25 de ani, datele informative provenind de la 63.810 femei și 41.622 bărbați. Conform analizei datelor, persoanele care au consumat mai multe citrice și suc de citrice au prezentat de trei ori mai multe șanse de a dezvolta melanom în această perioadă, comparativ cu cei care au consumat mai puțin sau deloc.
Datele au fost obținute în urma completării la anumite intervale de timp a unor chestionare de către participanți. Acestea s-au bazat în primul rând pe cantitatea de fructe citrice consumate pe zi. O porție a fost definită ca fiind echivalentul unei portocale, a unei jumătăți de grapefruit sau a unui pahar cu aproximativ 170 ml suc de portocale sau grapefruit. În chestionare s-au inclus și întrebări referitoare la stilul de viață al participanților, dacă erau fumători, nivelul zilnic de activitate fizică efectuată și istoricul medical. Subiecții ce prezentau un istoric de cancer au fost excluși.
Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat în medie o porție de citrice sau suc de citrice de 1,5 ori pe zi au prezentat o creștere cu 36% a riscului de melanom. Cel mai crescut nivel de risc a fost observat în cazul persoanelor mai predispuse la arsuri solare, cum ar fi copiii, adolescenții sau persoanele expuse timp îndelungat la soare.
Se consideră că psoralenii și furocumarinele interacționează cu razele UV și accelerează proliferarea celulelor canceroase. Cu toate acestea, nu s-a evidențiat nicio legătură între consumul altor alimente bogate în furocumarine (țelină, morcovi) și apariția melanomului. Explicația ar sta în faptul că aceste alimente sunt de obicei gătite termic și se reduce astfel nivelul substanțelor chimice.
Cercetătorii din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității Brown (Providence, SUA) relatează faptul că sunt necesare studii clinice aprofundate pentru a putea confirma legătura dintre consumul crescut de citrice și incidența melanomului. Își propun pe viitor studierea legăturii dintre nivelul de furocumarine din sânge raportat la cantitatea de citrice consumată și riscul de apariție a melanomului.
Informațiile obținute până în prezent sunt insuficiente pentru a recomanda un anumit consum de citrice, însă este indicat ca persoanele care consumă cantități crescute din aceste fructe să evite expunerea prelungită la soare și să utilizeze loțiuni cu factor de protecție solară.
Sursa: Medical News Today
Principala cauză a cancerului de piele este expunerea la radiații ultraviolete (UV), provenite atât de la soare cât și de la aparatele de bronzat artificial. Conform altor studii anterioare, loțiunile autobronzante conțin psoraleni – grup de substanțe din clasa furocumarinelor, întâlnite în mod natural în fructele citrice – ce pot crește riscul de melanom prin sensibilizarea pielii la efectele radiațiilor ultraviolete.
Studiul observațional a fost desfășurat pe o perioadă îndelungată, aproximativ 25 de ani, datele informative provenind de la 63.810 femei și 41.622 bărbați. Conform analizei datelor, persoanele care au consumat mai multe citrice și suc de citrice au prezentat de trei ori mai multe șanse de a dezvolta melanom în această perioadă, comparativ cu cei care au consumat mai puțin sau deloc.
Datele au fost obținute în urma completării la anumite intervale de timp a unor chestionare de către participanți. Acestea s-au bazat în primul rând pe cantitatea de fructe citrice consumate pe zi. O porție a fost definită ca fiind echivalentul unei portocale, a unei jumătăți de grapefruit sau a unui pahar cu aproximativ 170 ml suc de portocale sau grapefruit. În chestionare s-au inclus și întrebări referitoare la stilul de viață al participanților, dacă erau fumători, nivelul zilnic de activitate fizică efectuată și istoricul medical. Subiecții ce prezentau un istoric de cancer au fost excluși.
Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat în medie o porție de citrice sau suc de citrice de 1,5 ori pe zi au prezentat o creștere cu 36% a riscului de melanom. Cel mai crescut nivel de risc a fost observat în cazul persoanelor mai predispuse la arsuri solare, cum ar fi copiii, adolescenții sau persoanele expuse timp îndelungat la soare.
Se consideră că psoralenii și furocumarinele interacționează cu razele UV și accelerează proliferarea celulelor canceroase. Cu toate acestea, nu s-a evidențiat nicio legătură între consumul altor alimente bogate în furocumarine (țelină, morcovi) și apariția melanomului. Explicația ar sta în faptul că aceste alimente sunt de obicei gătite termic și se reduce astfel nivelul substanțelor chimice.
Cercetătorii din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității Brown (Providence, SUA) relatează faptul că sunt necesare studii clinice aprofundate pentru a putea confirma legătura dintre consumul crescut de citrice și incidența melanomului. Își propun pe viitor studierea legăturii dintre nivelul de furocumarine din sânge raportat la cantitatea de citrice consumată și riscul de apariție a melanomului.
Informațiile obținute până în prezent sunt insuficiente pentru a recomanda un anumit consum de citrice, însă este indicat ca persoanele care consumă cantități crescute din aceste fructe să evite expunerea prelungită la soare și să utilizeze loțiuni cu factor de protecție solară.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 06-07-2025 | Vizite: 1072 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului