Persoanele intolerante la lactoză au un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer
Potrivit unui studiu recent publicat în revista științifică Nature, persoanele care suferă de intoleranță la lactoză au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer pulmonar, la sân și ovarian.
Cercetări anterioare arătaseră diferențe majore în privința incidenței cancerului ovarian și a celului la sân în diverse zone ale globului.
De exemplu, s-a observat că cea mai mare incidență a acestor două forme ale maladiei este în America de Nord, Europa de Vest și Peninsula Scandinavă, pe când cea mai scăzută incidență – în Orient și în Africa Centrală.
Studiile pe gemeni și cele asupra imigranților au arătat că aceste diferențe s-ar putea explica nu prin diferențe de ordin etnic sau genetic, ci prin prezența anumitor factori de mediu.
Consumul mare de produse lactate în regiunile respective a fost atribuit de anumiți cercetători ca un factor ce contribuie la incidența mare a cancerului.
Totuși, studiile care au investigat această ipoteză nu au fost concludente.
Cercetătorii de la Lund University and Region Skåne din Suedia au avut însă o abordare diferită a acestei ipoteze.
Aceștia au investigat dacă un consum scăzut de lapte și produse lactate îi protejează pe cei intoleranți la lactoză de cancerul pulmonar, la sân și ovarian.
Au fost folosite date din două registre suedeze de sănătate, colectând informații despre 22.788 de persoane cu intoleranță la lactoză și analizând în ce măsură erau supuși riscului de a suferi de aceste forme de cancer.
Rezultatele au arătat că persoanele inbtolerante la lactoză aveau un risc semnificativ mai mic de a suferi de cancer decât persoanele „normale”, indiferent de gen sau vârstă.
Prin contrast, riscul pe care îl aveau rudele (părinții, frații) era echivalent cu cel al populației generale.
„Asta sugerează că riscul mai mic de cancer la persoanele intolerante la lactoză s-ar putea datora dietei”, a afirmat Jianguang Ji, unul din cercetătorii implicați.
Acesta mai punctează însă că cercetarea de față este una asociativă și nu una de tip cauză-efect; așadar, nu se poate concluziona că laptele este un factor de risc propriu-zis pentru aceste cancere.
Sursa: Medical News Today
Cercetări anterioare arătaseră diferențe majore în privința incidenței cancerului ovarian și a celului la sân în diverse zone ale globului.
De exemplu, s-a observat că cea mai mare incidență a acestor două forme ale maladiei este în America de Nord, Europa de Vest și Peninsula Scandinavă, pe când cea mai scăzută incidență – în Orient și în Africa Centrală.
Studiile pe gemeni și cele asupra imigranților au arătat că aceste diferențe s-ar putea explica nu prin diferențe de ordin etnic sau genetic, ci prin prezența anumitor factori de mediu.
Consumul mare de produse lactate în regiunile respective a fost atribuit de anumiți cercetători ca un factor ce contribuie la incidența mare a cancerului.
Totuși, studiile care au investigat această ipoteză nu au fost concludente.
Cercetătorii de la Lund University and Region Skåne din Suedia au avut însă o abordare diferită a acestei ipoteze.
Aceștia au investigat dacă un consum scăzut de lapte și produse lactate îi protejează pe cei intoleranți la lactoză de cancerul pulmonar, la sân și ovarian.
Au fost folosite date din două registre suedeze de sănătate, colectând informații despre 22.788 de persoane cu intoleranță la lactoză și analizând în ce măsură erau supuși riscului de a suferi de aceste forme de cancer.
Rezultatele au arătat că persoanele inbtolerante la lactoză aveau un risc semnificativ mai mic de a suferi de cancer decât persoanele „normale”, indiferent de gen sau vârstă.
Prin contrast, riscul pe care îl aveau rudele (părinții, frații) era echivalent cu cel al populației generale.
„Asta sugerează că riscul mai mic de cancer la persoanele intolerante la lactoză s-ar putea datora dietei”, a afirmat Jianguang Ji, unul din cercetătorii implicați.
Acesta mai punctează însă că cercetarea de față este una asociativă și nu una de tip cauză-efect; așadar, nu se poate concluziona că laptele este un factor de risc propriu-zis pentru aceste cancere.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 13-11-2025 | Vizite: 3308 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1