Persoanele intolerante la lactoză au un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer
Potrivit unui studiu recent publicat în revista științifică Nature, persoanele care suferă de intoleranță la lactoză au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer pulmonar, la sân și ovarian.
Cercetări anterioare arătaseră diferențe majore în privința incidenței cancerului ovarian și a celului la sân în diverse zone ale globului.
De exemplu, s-a observat că cea mai mare incidență a acestor două forme ale maladiei este în America de Nord, Europa de Vest și Peninsula Scandinavă, pe când cea mai scăzută incidență – în Orient și în Africa Centrală.
Studiile pe gemeni și cele asupra imigranților au arătat că aceste diferențe s-ar putea explica nu prin diferențe de ordin etnic sau genetic, ci prin prezența anumitor factori de mediu.
Consumul mare de produse lactate în regiunile respective a fost atribuit de anumiți cercetători ca un factor ce contribuie la incidența mare a cancerului.
Totuși, studiile care au investigat această ipoteză nu au fost concludente.
Cercetătorii de la Lund University and Region Skåne din Suedia au avut însă o abordare diferită a acestei ipoteze.
Aceștia au investigat dacă un consum scăzut de lapte și produse lactate îi protejează pe cei intoleranți la lactoză de cancerul pulmonar, la sân și ovarian.
Au fost folosite date din două registre suedeze de sănătate, colectând informații despre 22.788 de persoane cu intoleranță la lactoză și analizând în ce măsură erau supuși riscului de a suferi de aceste forme de cancer.
Rezultatele au arătat că persoanele inbtolerante la lactoză aveau un risc semnificativ mai mic de a suferi de cancer decât persoanele „normale”, indiferent de gen sau vârstă.
Prin contrast, riscul pe care îl aveau rudele (părinții, frații) era echivalent cu cel al populației generale.
„Asta sugerează că riscul mai mic de cancer la persoanele intolerante la lactoză s-ar putea datora dietei”, a afirmat Jianguang Ji, unul din cercetătorii implicați.
Acesta mai punctează însă că cercetarea de față este una asociativă și nu una de tip cauză-efect; așadar, nu se poate concluziona că laptele este un factor de risc propriu-zis pentru aceste cancere.
Sursa: Medical News Today
Cercetări anterioare arătaseră diferențe majore în privința incidenței cancerului ovarian și a celului la sân în diverse zone ale globului.
De exemplu, s-a observat că cea mai mare incidență a acestor două forme ale maladiei este în America de Nord, Europa de Vest și Peninsula Scandinavă, pe când cea mai scăzută incidență – în Orient și în Africa Centrală.
Studiile pe gemeni și cele asupra imigranților au arătat că aceste diferențe s-ar putea explica nu prin diferențe de ordin etnic sau genetic, ci prin prezența anumitor factori de mediu.
Consumul mare de produse lactate în regiunile respective a fost atribuit de anumiți cercetători ca un factor ce contribuie la incidența mare a cancerului.
Totuși, studiile care au investigat această ipoteză nu au fost concludente.
Cercetătorii de la Lund University and Region Skåne din Suedia au avut însă o abordare diferită a acestei ipoteze.
Aceștia au investigat dacă un consum scăzut de lapte și produse lactate îi protejează pe cei intoleranți la lactoză de cancerul pulmonar, la sân și ovarian.
Au fost folosite date din două registre suedeze de sănătate, colectând informații despre 22.788 de persoane cu intoleranță la lactoză și analizând în ce măsură erau supuși riscului de a suferi de aceste forme de cancer.
Rezultatele au arătat că persoanele inbtolerante la lactoză aveau un risc semnificativ mai mic de a suferi de cancer decât persoanele „normale”, indiferent de gen sau vârstă.
Prin contrast, riscul pe care îl aveau rudele (părinții, frații) era echivalent cu cel al populației generale.
„Asta sugerează că riscul mai mic de cancer la persoanele intolerante la lactoză s-ar putea datora dietei”, a afirmat Jianguang Ji, unul din cercetătorii implicați.
Acesta mai punctează însă că cercetarea de față este una asociativă și nu una de tip cauză-efect; așadar, nu se poate concluziona că laptele este un factor de risc propriu-zis pentru aceste cancere.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 13-11-2025 | Vizite: 3281 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării