Cum migrează celulele canceroase în organism?
Autor: Mancaș Mălina | actualizat la 19-10-2025
Un grup de celule ce migrează la o zonă lezată pentru a o repara și un grup de celule canceroase ce invadează un țesut sănătos au același mod de acțiune pentru a se deplasa la locul dorit.
Cercetătorii din cadrul Centrului pentru Complexitate și Biosisteme de la Universitatea din Milano au identificat legile care guvernează mișcările maselor celulare în organism. Această descoperire ar putea fi benefică pentru dezvoltarea unor numeroase aplicații biomedicale, de la medicina regenerativă la terapia cancerului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul PNAS.
Studiul s-a axat pe analiza diferitelor tipuri de celule și grupuri celulare și modul în care acestea se deplasează prin diferite substraturi și condiții. Rezultatele obținute au fost ulterior analizate pentru a identifica proprietățile acestor mișcări, fiind ulterior comparate cu simulările computerizate.
Migrarea grupurilor de celule este dirijată de o serie de mecanisme biologice din interiorul celulelor și de factori externi, cum ar fi matricea care asigură suportul structural și biochimic al legăturilor dintre celule în țesut.
Principalul compus al matricei este colagenul, ce formează o rețea de fibre ce asigură integritatea celulelor și țesuturilor prin asigurarea rezistenței și sensibilității crescute la deformări. Când o singură celulă se mișcă, structura sa internă generează un semnal ce se transmite prin matrice la celulele învecinate. Acest lucru duce la formarea unei activități intermitente, pe care cercetătorii au transpus-o sub forma unei formule matematice.
De fapt, cercetătorii au observat că mișcarea acestor celule se supune legilor universale ale naturii. Asta înseamnă că celulele vii se mișcă și invadează spațiile în același mod ca cele neînsuflețite, cum ar fi lichidul ce umple un vas gol.
Migrarea celulelor este afectată de structura substratului, fiind proprietate a celulelor tumorale de a utiliza diferite mecanisme pentru a se deplasa, în funcție de mediu.
Sursa: Science Daily
Cercetătorii din cadrul Centrului pentru Complexitate și Biosisteme de la Universitatea din Milano au identificat legile care guvernează mișcările maselor celulare în organism. Această descoperire ar putea fi benefică pentru dezvoltarea unor numeroase aplicații biomedicale, de la medicina regenerativă la terapia cancerului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul PNAS.
Studiul s-a axat pe analiza diferitelor tipuri de celule și grupuri celulare și modul în care acestea se deplasează prin diferite substraturi și condiții. Rezultatele obținute au fost ulterior analizate pentru a identifica proprietățile acestor mișcări, fiind ulterior comparate cu simulările computerizate.
Migrarea grupurilor de celule este dirijată de o serie de mecanisme biologice din interiorul celulelor și de factori externi, cum ar fi matricea care asigură suportul structural și biochimic al legăturilor dintre celule în țesut.
Principalul compus al matricei este colagenul, ce formează o rețea de fibre ce asigură integritatea celulelor și țesuturilor prin asigurarea rezistenței și sensibilității crescute la deformări. Când o singură celulă se mișcă, structura sa internă generează un semnal ce se transmite prin matrice la celulele învecinate. Acest lucru duce la formarea unei activități intermitente, pe care cercetătorii au transpus-o sub forma unei formule matematice.
De fapt, cercetătorii au observat că mișcarea acestor celule se supune legilor universale ale naturii. Asta înseamnă că celulele vii se mișcă și invadează spațiile în același mod ca cele neînsuflețite, cum ar fi lichidul ce umple un vas gol.
Migrarea celulelor este afectată de structura substratului, fiind proprietate a celulelor tumorale de a utiliza diferite mecanisme pentru a se deplasa, în funcție de mediu.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 19-10-2025 | Vizite: 6577 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării