Radiațiile de la investigațiile cu raze X sau tomografia computerizată cauzează cancer?
Mult timp a fost extrem de mediatizată această idee, apărută în urma unor studii care au susținut o astfel de posibilitate.
Se pare însă că cercetările respective au numeroase defecte metodologice, inclusiv faptul că s-au bazat pe o metodă statistică ale cărei rezultate nu prezintă o mare încredere. În plus, deși se cunoaște faptul că radiațiile pot produce cancer în cazul în care sunt administrate în doze ridicate și în sesiuni frecvente, datele existente în literatura de specialitate nu au indicat în mod echivoc niciun caz de apariție a cancerului ca urmare la radiații în doze și frecvențe mici de administrare. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în Technology in Cancer Research & Treatment.
În plus, autorii menționează evoluția unei abilități a organismului de refacere în urma leziunilor produse de dozele mici de radiații. Un exemplu în acest sens este faptul că rata mutațiilor produse de aceste radiații este de 2,5 milioane de ori mai lentă în mediu decât rata mutațiilor spontane ce au loc spontan în organism.
O altă problemă de metodologie a studiilor care au indicat o legătură între utilizarea metodelor de investigație ce folosesc doze mici de radiație și cancer este că nu au izolat alte posibile variabile ce ar fi putut favoriza dezvoltarea cancerului, cum ar fi, de exemplu, afecțiunile care au necesitat investigarea prin aceste metode pe bază de radiații.
Totodată, autorii atrag atenția asupra riscurilor implicate de evitarea realizarii unor investigații care implică radiațiile, riscuri pe care mass-media și literatura științifică le omit, punând un mai mare accent pe posibilele efecte negative ale radiațiilor.
Sursa: Medical Xpress
Se pare însă că cercetările respective au numeroase defecte metodologice, inclusiv faptul că s-au bazat pe o metodă statistică ale cărei rezultate nu prezintă o mare încredere. În plus, deși se cunoaște faptul că radiațiile pot produce cancer în cazul în care sunt administrate în doze ridicate și în sesiuni frecvente, datele existente în literatura de specialitate nu au indicat în mod echivoc niciun caz de apariție a cancerului ca urmare la radiații în doze și frecvențe mici de administrare. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în Technology in Cancer Research & Treatment.
În plus, autorii menționează evoluția unei abilități a organismului de refacere în urma leziunilor produse de dozele mici de radiații. Un exemplu în acest sens este faptul că rata mutațiilor produse de aceste radiații este de 2,5 milioane de ori mai lentă în mediu decât rata mutațiilor spontane ce au loc spontan în organism.
O altă problemă de metodologie a studiilor care au indicat o legătură între utilizarea metodelor de investigație ce folosesc doze mici de radiație și cancer este că nu au izolat alte posibile variabile ce ar fi putut favoriza dezvoltarea cancerului, cum ar fi, de exemplu, afecțiunile care au necesitat investigarea prin aceste metode pe bază de radiații.
Totodată, autorii atrag atenția asupra riscurilor implicate de evitarea realizarii unor investigații care implică radiațiile, riscuri pe care mass-media și literatura științifică le omit, punând un mai mare accent pe posibilele efecte negative ale radiațiilor.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 01-07-2025 | Vizite: 1212 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului