Vaccinuri personalizate împotriva cancerului
Descoperirea unor noi peptide și tehnologia plug-and-play ar putea duce la apariția vaccinurilor împotriva cancerului, individualizate pentru fiecare pacient în parte. Această nouă descoperire ar putea induce răspunsuri imune intense, cu specificitate crescută și de lungă durată împotriva tumorilor, fenomenul apărând în urma identificării mai eficiente a antigenelor specifice tumorilor, ce sunt recunoscute de limfocitele T citotoxice.
Sara Feola, cercetător la IVTLab din cadrul Universității din Helsinki, explică faptul că, pentru ca vaccinurile să fie eficiente, este nevoie de antigene specifice diferitelor tipuri de cancere. Acest proces de determinare a antigenelor este îngreunat de caracterul general pe care studiul îl are, aceasta spunând că obținerea unui vaccin individualizat pentru fiecare pacient ar putea fi mai rapidă și mai eficientă.
Proiectul este în lucru de șase ani, acesta fiind bazat pe utilizarea unor tehnici mai exacte și mai rapide de a detecta antigenele pe care ulterior cercetătorii plănuiesc să le administreze, împreună cu virusuri sau bacterii patogene pentru celulele canceroase, pacienților bolnavi.
Cu ajutorul analizelor spectofotometrice, aceștia au determinat variate peptide ce ar putea fi antigeni tumorali la șoarecii de laborator afectați de cancer de colon, numărul lor ajungând la câteva mii. Apoi, prin comparația acestor peptide cu antigeni patogeni deja cunoscuți, au putut identifica 26 de potențiali candidați, a căror acțiune asupra limfocitelor T au determinat-o. Dintre aceștia, șase peptide au obținut legături stabile cu leucocitele în cauză și au fost studiate în continuare.
În urma testării vaccinurilor ce au conținut cele șase antigene, oamenii de știință au observat că fiecare dintre ele determină un efect de oprire a creșterii tumorii, ceea ce sugerează un răspuns imunologic puternic pe care vaccinul îl induce.
Studiul este primul care propune un astfel de tratament imunologic împotriva cancerului, datorită caracterului individual pe care acesta îl are. Momentan, acesta este în stadiul de testare pe pacienții din cadrul proiectului dedicat persoanelor bolnave de cancer iCAN. Tehnologia, numită PeptiCRAd, oferă posibilitatea de generare rapidă a unui vaccin menit să fie folosit în uzul clinic pentru pacienții afectați de cancer.
sursa: Science Daily
Sara Feola, cercetător la IVTLab din cadrul Universității din Helsinki, explică faptul că, pentru ca vaccinurile să fie eficiente, este nevoie de antigene specifice diferitelor tipuri de cancere. Acest proces de determinare a antigenelor este îngreunat de caracterul general pe care studiul îl are, aceasta spunând că obținerea unui vaccin individualizat pentru fiecare pacient ar putea fi mai rapidă și mai eficientă.
Proiectul este în lucru de șase ani, acesta fiind bazat pe utilizarea unor tehnici mai exacte și mai rapide de a detecta antigenele pe care ulterior cercetătorii plănuiesc să le administreze, împreună cu virusuri sau bacterii patogene pentru celulele canceroase, pacienților bolnavi.
Cu ajutorul analizelor spectofotometrice, aceștia au determinat variate peptide ce ar putea fi antigeni tumorali la șoarecii de laborator afectați de cancer de colon, numărul lor ajungând la câteva mii. Apoi, prin comparația acestor peptide cu antigeni patogeni deja cunoscuți, au putut identifica 26 de potențiali candidați, a căror acțiune asupra limfocitelor T au determinat-o. Dintre aceștia, șase peptide au obținut legături stabile cu leucocitele în cauză și au fost studiate în continuare.
În urma testării vaccinurilor ce au conținut cele șase antigene, oamenii de știință au observat că fiecare dintre ele determină un efect de oprire a creșterii tumorii, ceea ce sugerează un răspuns imunologic puternic pe care vaccinul îl induce.
Studiul este primul care propune un astfel de tratament imunologic împotriva cancerului, datorită caracterului individual pe care acesta îl are. Momentan, acesta este în stadiul de testare pe pacienții din cadrul proiectului dedicat persoanelor bolnave de cancer iCAN. Tehnologia, numită PeptiCRAd, oferă posibilitatea de generare rapidă a unui vaccin menit să fie folosit în uzul clinic pentru pacienții afectați de cancer.
sursa: Science Daily
Actualizat la 24-03-2022 | Vizite: 81 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1