Utilizarea statinelor pentru prevenirea cancerului în contextul inflamației cronice
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 31-05-2024
Inflamația cronică este implicată în aproximativ 20% din cazurile de cancer la nivel global, cu o prevalență în creștere pentru afecțiuni precum pancreatita cronică, boala inflamatorie intestinală și hepatita, care măresc semnificativ riscul de cancer. Un studiu recent evidențiază un potențial tratament preventiv împotriva cancerului în aceste condiții, prin utilizarea statinelor pentru a bloca expresia interleukinei 33 (IL-33), un mediator cheie în inflamația cronică și carcinogeneză.
IL-33 este o citokină derivată din epitelii, parte a familiei IL-1, și joacă un rol crucial în inițierea răspunsurilor imune de tip 2 în inflamații alergice, dar și în inflamația cronică, favorizând mediul inflamator propice dezvoltării tumorale. În plus, IL-33 acționează ca o proteină nucleară, influențând semnalizarea SMAD în contextul inflamator, ceea ce contribuie la formarea tumorilor.
Cercetătorii au identificat că statinele, în special pitavastatina, pot inhiba expresia IL-33 prin reglarea căii semnalizării TBK1 în inflamațiile cronice predispuse la cancer. Acest lucru a fost demonstrat în modele experimentale de inflamație cronică la piele și pancreas, unde utilizarea pitavastatinei a redus semnificativ nivelurile de TBK1 fosforilat și, implicit, expresia IL-33.
Utilizarea pitavastatinei a redus incidența pancreatitei și a cancerului pancreatic atât în modelele animale, cât și în observații clinice la om, subliniind potențialul său profilactic în condiții de inflamație cronică cu risc crescut de cancer. Statinele, datorită profilului lor de siguranță și costurilor reduse, reprezintă o clasă promițătoare de agenți chimio-preventivi, accesibili și eficienți în prevenirea evoluției inflamației cronice spre cancer.
sursa: News Medical
IL-33 este o citokină derivată din epitelii, parte a familiei IL-1, și joacă un rol crucial în inițierea răspunsurilor imune de tip 2 în inflamații alergice, dar și în inflamația cronică, favorizând mediul inflamator propice dezvoltării tumorale. În plus, IL-33 acționează ca o proteină nucleară, influențând semnalizarea SMAD în contextul inflamator, ceea ce contribuie la formarea tumorilor.
Cercetătorii au identificat că statinele, în special pitavastatina, pot inhiba expresia IL-33 prin reglarea căii semnalizării TBK1 în inflamațiile cronice predispuse la cancer. Acest lucru a fost demonstrat în modele experimentale de inflamație cronică la piele și pancreas, unde utilizarea pitavastatinei a redus semnificativ nivelurile de TBK1 fosforilat și, implicit, expresia IL-33.
Utilizarea pitavastatinei a redus incidența pancreatitei și a cancerului pancreatic atât în modelele animale, cât și în observații clinice la om, subliniind potențialul său profilactic în condiții de inflamație cronică cu risc crescut de cancer. Statinele, datorită profilului lor de siguranță și costurilor reduse, reprezintă o clasă promițătoare de agenți chimio-preventivi, accesibili și eficienți în prevenirea evoluției inflamației cronice spre cancer.
Concluzii și perspective
Prin blocarea axei TBK1-IRF3-IL-33, statinele oferă o strategie viabilă și eficientă pentru prevenirea cancerului asociat cu inflamația cronică. Această descoperire nu numai că extinde înțelegerea noastră despre mecanismele moleculare care stau la baza inflamației cronice și cancerului, dar deschide și noi căi pentru intervenții terapeutice personalizate în condiții inflamatorii complexe. Mai mult, utilizarea statinelor poate avea implicații pozitive în tratamentul și managementul altor boli inflamatorii cronice, precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), dermatita atopică și astmul. Aceste rezultate subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a explora în profunzime potențialul terapeutic al statinelor în diverse contexte patologice.sursa: News Medical
Actualizat la 31-05-2024 | Vizite: 77 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1