Un vaccin recent dezvoltat a eliminat eficient tumorile canceroase și a prevenit reapariția cancerului în studiile experimentale
Cercetători de pe întreg globul lucrează de mai bine de două decenii la dezvoltarea unor vaccinuri eficiente împotriva cancerului, fără a obține însă rezultatele dorite. Un nou vaccin împotriva cancerului, dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Tufts, a oferit rezultate promițătoare în experimentele efectuate pe șoareci de laborator. Vaccinul, testat pe șoareci cu un model de melanom metastatic, a prevenit în totalitate reapariția cancerului la șoarecii aflați în remisie completă. În plus, vaccinul a eliminat 40% dintre tumorile maligne.
Vaccinul dezvoltat de cercetătorii americani funcționează similar cu vaccinurile COVID-19 de la Pfizer și Moderna care furnizează ARNm în molecule de lipide, care ulterior fuzionează cu celulele din organism. La rândul lor, celulele vor „citi” instrucțiunile genetice ARNm-ul și ulterior vor produce antigene virale (fragmente de virus care activează sistemul imunitar). Direcționarea vaccinului asupra sistemului limfatic, locul în care celulele imune sunt „antrenate” pentru a lupta împotriva agenților dăunători, i-a ajutat pe cercetători să depășească provocările cu care s-au confruntat anterior și alți oameni de știință care au încercat să dezvolte un vaccin împotriva cancerului.
În studiile experimentale, noul vaccin a fost absorbit mult mai bine de către celulele macrofage și dendritice, comparativ cu vaccinurile dezvoltate anterior împotriva cancerului, ceea ce a determinat un răspuns mai puternic al sistemului imunitar împotriva tumorilor care aveau același antigen ca cel folosit în vaccin. Șoarecii tratați cu vaccinul au prezentat o inhibare semnificativă a tumorilor și o rată de răspuns complet de 40% fără tumori. În plus, combinarea vaccinului cu o altă terapie a determinat reducerea cu 100% a riscului de recidivă.
„Vaccinurile împotriva cancerului au fost întotdeauna o provocare, deoarece tumorile pot inhiba în mod activ răspunsul imunitar, din cauza faptului că antigenele tumorale nu sunt întotdeauna diferite de cele virale sau bacteriene. Noul vaccin poate transporta ARNm pentru diferite antigene și poate evoca astfel un mai bun răspuns imunitar”, declară unul dintre membri echipei de cercetare, Jinjin Chen, cercetător postdoctoral la Universitatea Tufts.
sursa: Science Daily
foto: Sistemul limfatic. Shutterstock
Vaccinul dezvoltat de cercetătorii americani funcționează similar cu vaccinurile COVID-19 de la Pfizer și Moderna care furnizează ARNm în molecule de lipide, care ulterior fuzionează cu celulele din organism. La rândul lor, celulele vor „citi” instrucțiunile genetice ARNm-ul și ulterior vor produce antigene virale (fragmente de virus care activează sistemul imunitar). Direcționarea vaccinului asupra sistemului limfatic, locul în care celulele imune sunt „antrenate” pentru a lupta împotriva agenților dăunători, i-a ajutat pe cercetători să depășească provocările cu care s-au confruntat anterior și alți oameni de știință care au încercat să dezvolte un vaccin împotriva cancerului.
În studiile experimentale, noul vaccin a fost absorbit mult mai bine de către celulele macrofage și dendritice, comparativ cu vaccinurile dezvoltate anterior împotriva cancerului, ceea ce a determinat un răspuns mai puternic al sistemului imunitar împotriva tumorilor care aveau același antigen ca cel folosit în vaccin. Șoarecii tratați cu vaccinul au prezentat o inhibare semnificativă a tumorilor și o rată de răspuns complet de 40% fără tumori. În plus, combinarea vaccinului cu o altă terapie a determinat reducerea cu 100% a riscului de recidivă.
„Vaccinurile împotriva cancerului au fost întotdeauna o provocare, deoarece tumorile pot inhiba în mod activ răspunsul imunitar, din cauza faptului că antigenele tumorale nu sunt întotdeauna diferite de cele virale sau bacteriene. Noul vaccin poate transporta ARNm pentru diferite antigene și poate evoca astfel un mai bun răspuns imunitar”, declară unul dintre membri echipei de cercetare, Jinjin Chen, cercetător postdoctoral la Universitatea Tufts.
sursa: Science Daily
foto: Sistemul limfatic. Shutterstock
Actualizat la 19-08-2022 | Vizite: 80 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1