Un studiul arată de ce imunoterapia nu funcționează pentru toți pacienții cu cancer
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 15-09-2023
Un studiu recent realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție eficacitatea limitată a inhibitorilor de punct de control imun în tratamentul cancerului. Deși aceste medicamente au arătat rezultate pozitive în anumite cazuri, aproximativ 50% dintre pacienții cu o încărcătură mutațională tumorală ridicată nu răspund la tratament.
Mecanismul de Acțiune
Inhibitorii de punct de control imun funcționează prin stimularea răspunsului celulelor T ale sistemului imunitar împotriva tumorilor. Aceste medicamente sunt deosebit de eficiente la pacienții ale căror tumori au un număr mare de proteine mutate, oferind astfel mai multe ținte pentru celulele T.
Descoperirea cheie
Studiul MIT a identificat un factor cheie care ar putea explica lipsa de răspuns la tratament: diversitatea mutațiilor în cadrul tumorii. Cercetătorii au descoperit că măsurarea diversității mutațiilor oferă previziuni mult mai precise ale succesului tratamentului decât măsurarea numărului total de mutații.
Implicații clinice
Dacă aceste descoperiri sunt validate în studii clinice, ele ar putea ajuta medicii să determine mai precis care pacienți vor beneficia de inhibitori de punct de control imun. Tyler Jacks, profesor la MIT și unul dintre autorii seniori ai studiului, subliniază importanța heterogenității genetice în determinarea eficacității acestor tratamente.
Studiul a utilizat modele de șoareci pentru a simula progresia tumorilor cu o încărcătură mutațională ridicată. Cercetătorii au descoperit că aceste tumori nu răspundeau la tratament, în ciuda unui număr mare de mutații. Acest fenomen a fost atribuit heterogenității intratumorale, adică faptului că fiecare celulă din tumoră are mutații diferite.
Concluzii
Rezultatele studiului sugerează că tratamentele care vizează creșterea numărului de mutații, în speranța de a oferi mai multe ținte pentru celulele T, ar putea să nu fie eficiente și chiar să fie dăunătoare.Actualizat la 15-09-2023 | Vizite: 66 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării