Un nou probiotic, dezvoltat de cercetătorii americani, ar putea ținti și distruge apărarea celulelor canceroase
Autor: Teodorescu Mihai | actualizat la 24-11-2025
Bacteriile au, în general, o reputație proastă, deoarece oamenii se gândesc mai întâi la anumite tulpini care pot provoca boli grave. Cu toate acestea, există multe bacterii utile, cunoscute sub numele de probiotice, care ajută organismul în moduri diferite. În cadrul unui nou studiu, cercetătorii de la Universitatea din Cincinnati au conceput un probiotic capabil să țintească și să distrugă apărarea celulelor canceroase, oferind o modalitate mai ușoară de a distruge tumorile.
În cadrul studiului, bacteria folosită ca probiotic (E. coli Nissle) a fost proiectată pentru a secreta o abundență de structuri mai mici, numite vezicule membranare exterioare, pe marginea exterioară a celulelor. Veziculele transportă aceleași materiale prezente pe bacterii în sine, așa că cercetătorii au proiectat probioticele să transporte o enzimă care descompune matricea extracelulară a cancerului. După ce au creat noul probiotic, cercetătorii au studiat efectul bacteriilor asupra modelelor de animale cu cancer de sân și de colon. Bacteriile au fost administrate intravenos cu aproximativ patru sau cinci zile înainte de tratamentul cancerului, permițându-le să se populeze și să distrugă apărarea cancerului și să o pregătească pentru a fi tratată. După administrarea bacteriilor și apoi a dozelor ulterioare fie de imunoterapie, fie de medicație (medicamente utilizate în terapia țintită), șoarecii au supraviețuit de două ori mai mult decât cei cărora li s-a administrat numai terapia cancerului. Imagistica a arătat că bacteriile și enzimele au fost eficiente în descompunerea matricei extracelulare și a permis terapiei să ajungă la celulele canceroase.
Studiul a constatat că bacteriile au afectat tumorile, dar nu atacau celulele sănătoase din alte organe precum inima, plămânii, ficatul și creierul. Autorul studiului, Nalinikanth Kotagiri, profesor asistent la Colegiul de Farmacie James L. Winkle din cadrul Universității din Cincinnati, a spus că cercetarea arată că bacteriile pot fi sigure și nu vor provoca infecții în alte părți ale corpului. Cu toate acestea, autorul subliniază necesitatea efectuării unor cercetări suplimentare, pentru a examina siguranța tratamentului în modelele animale mari și potențial pe oameni, în special în mediile imunodeficiente.
sursa: News Medical
Actualizat la 24-11-2025 | Vizite: 823 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării