Un nou algoritm de evaluare a riscului ar putea îmbunătăţi screeningul cancerului de prostată
Un studiu iniţiat de University College London propune creşterea eficienţei screeningului în cancerul de prostată prin calcularea unui scor de risc pe baza valorilor a doi markeri serici. Cancerul de prostată e cel mai frecvent tip de cancer la bărbaţi. Testul actual de screening bazat pe determinarea antigenului specific prostatic (PSA) nu e suficient de sensibil, uneori neidentificând forme agresive, alteori dând valori fals pozitive.
În noul studiu apărut în Journal of Medical Screening se prezintă un algoritm de estimare a riscului ce ţine cont de vârstă, valoarea PSA şi a hK2 (human kallikrein peptidase). Cercetătorii au verificat potenţialul algoritmului prin compararea valorilor serice ale unor pacienţi care au decedat din cauza cancerului prostatic cu ale altora care nu au avut acest diagnostic. Când au setat un prag deasupra căreia screeningul s-a dovedit a fi pozitiv, numărul de cazuri fals pozitive s-a redus cu 3/4, iar identificarea celor adevărat pozitive nu a fost afectată.
„Folosirea numai a PSA în testul de screening are un risc crescut de rezultate fals pozitive şi duce la biopsii şi tratamente inutile pentru forme tumorale mai puţin importante clinic ce nu reprezentă un pericol. Abordarea noastră de screening e mai sigură şi precisă. Următorul pas e testarea fezabilităţii printr-un proiect pilot în care invităm bărbaţii sănătoşi la screening.” afirmă prof. Sir Nicholas Wald. Coautorul Jonathan Bestwick adaugă: „Acesta e un test de screening similar celor din sarcină pentru afecţiuni fetale sau materne.”
S-au evaluat date de la peste 21.000 bărbaţi recrutaţi de-a lungul a 40 ani într-un alt studiu de tip prospectiv. Cercetătorii au comparat valorile mai multor markeri serici la 571 pacienţi care au decedat pe parcurs cu cele dintr-un grup de control de 2169 bărbaţi care nu au fost diagnosticaţi cu cancer prostatic. hK2 singur e un marker slab de predicţie. Însă e independent de PSA astfel încât aceştia pot fi combinaţi. S-a considerat că au testul pozitiv toţi cei cu risc mai mare sau egal de 1/20 pentru următorii 5 ani. Dacă bărbaţii peste 55 ani ar participa la acest screening din 5 în 5 ani, 90% din cancere ar fi detectate şi numai 1,2% ar fi fals pozitive. Dacă acest scenariu ar fi posibil şi pentru testul ce implică numai PSA, s-ar depista 86% din cancere şi 2% ar fi fals pozitive.
În urma trialului PRECISION din 2019 s-a alcătuit un ghid special ce recomandă bărbaţilor cu rezultat pozitiv la screeningul cu PSA să efectueze întâi o investigaţie IRM şi abia apoi biopsie. Acest pas a redus supradiagnosticarea fără să afecteze identificarea cancerelor agresive. S-a mai descoperit că valorile PSA pot fi ridicate cu până la 30 ani înainte de diagnosticul unui cancer prostatic. Totuşi PSA nu este chiar atât de crescut pentru a fi util într-un screening atât de timpuriu.
sursa: Science Daily
foto: UCL Home
În noul studiu apărut în Journal of Medical Screening se prezintă un algoritm de estimare a riscului ce ţine cont de vârstă, valoarea PSA şi a hK2 (human kallikrein peptidase). Cercetătorii au verificat potenţialul algoritmului prin compararea valorilor serice ale unor pacienţi care au decedat din cauza cancerului prostatic cu ale altora care nu au avut acest diagnostic. Când au setat un prag deasupra căreia screeningul s-a dovedit a fi pozitiv, numărul de cazuri fals pozitive s-a redus cu 3/4, iar identificarea celor adevărat pozitive nu a fost afectată.
„Folosirea numai a PSA în testul de screening are un risc crescut de rezultate fals pozitive şi duce la biopsii şi tratamente inutile pentru forme tumorale mai puţin importante clinic ce nu reprezentă un pericol. Abordarea noastră de screening e mai sigură şi precisă. Următorul pas e testarea fezabilităţii printr-un proiect pilot în care invităm bărbaţii sănătoşi la screening.” afirmă prof. Sir Nicholas Wald. Coautorul Jonathan Bestwick adaugă: „Acesta e un test de screening similar celor din sarcină pentru afecţiuni fetale sau materne.”
S-au evaluat date de la peste 21.000 bărbaţi recrutaţi de-a lungul a 40 ani într-un alt studiu de tip prospectiv. Cercetătorii au comparat valorile mai multor markeri serici la 571 pacienţi care au decedat pe parcurs cu cele dintr-un grup de control de 2169 bărbaţi care nu au fost diagnosticaţi cu cancer prostatic. hK2 singur e un marker slab de predicţie. Însă e independent de PSA astfel încât aceştia pot fi combinaţi. S-a considerat că au testul pozitiv toţi cei cu risc mai mare sau egal de 1/20 pentru următorii 5 ani. Dacă bărbaţii peste 55 ani ar participa la acest screening din 5 în 5 ani, 90% din cancere ar fi detectate şi numai 1,2% ar fi fals pozitive. Dacă acest scenariu ar fi posibil şi pentru testul ce implică numai PSA, s-ar depista 86% din cancere şi 2% ar fi fals pozitive.
În urma trialului PRECISION din 2019 s-a alcătuit un ghid special ce recomandă bărbaţilor cu rezultat pozitiv la screeningul cu PSA să efectueze întâi o investigaţie IRM şi abia apoi biopsie. Acest pas a redus supradiagnosticarea fără să afecteze identificarea cancerelor agresive. S-a mai descoperit că valorile PSA pot fi ridicate cu până la 30 ani înainte de diagnosticul unui cancer prostatic. Totuşi PSA nu este chiar atât de crescut pentru a fi util într-un screening atât de timpuriu.
sursa: Science Daily
foto: UCL Home
Actualizat la 14-03-2022 | Vizite: 68 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării