Turele de noapte ar putea crește riscul pentru cancer
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 16-08-2025
Numeroase studii susțin că, perturbarea ritmului circadian al organismului indusă de programul în ture de noapte ar putea crește riscul de apariție al cancerului.
O cercetare publicată în jurnalul științific Cell Metabolism, realizată de cercetătorii din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), a dezvăluit unul dintre mecanismele care stau la baza acestei asocieri. Mai exact, tulburarea ritmului circadian ce presupune afectarea expresiei a două gene supresoare care inițiază creșterea tumorală.
Programul de lucru în ture de noapte interferă cu ritmul circadian, care reglează în intervalul de 24 de ore momentul în care organismul doarme și se trezește ca răspuns la stimulii fiziologici de lumină și întuneric recepționați de retină și procesați ulterior la nivelul nucleului suprachiasmatic al hipotalamusului.
În cadrul experimentului au fost identificate două gene responsabile de reglarea ritmului circadian: Bmal1 și Per2.
Bmal1 este responsabilă de activarea genei Per2, care la rândul ei inițiază o serie de procese biologice implicate în reglarea ritmului circadian. În unele situații nefiziologice, procesele de diviziune și metabolice celulare sunt caracteristice cancerogenezei.
Cercetătorii menționează că, proteinele care codează aceste gene prezintă fluctuații pe parcursul zilei, acestea fiind mai reduse dacă ciclurile lumină/ întuneric sunt afectate, ceea ce stimulează creșterea și diviziunea celulară, respectiv inițierea și progresia procesului canceros.
Studiul a fost realizat pe modele animale. Însă, o etapă a cercetării a cuprins și analiza unor mostre umane de țesut tumoral, la nivelul cărora au fost identificate cantități reduse ale proteinelor care codează genele Bmal1 și Per2. De asemenea, a fost observată diminuarea expresiei mai multor gene care reglează ritmul circadian.
Studii suplimentare sunt necesare pentru confirmarea acestor date și ulterior pentru inițierea unor metode de prevenție în rândul persoanelor cele mai vulnerabile la tulburări ale ritmului circadian: persoanele care lucrează în ture de noapte.
Sursa: Medical Xpress
O cercetare publicată în jurnalul științific Cell Metabolism, realizată de cercetătorii din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), a dezvăluit unul dintre mecanismele care stau la baza acestei asocieri. Mai exact, tulburarea ritmului circadian ce presupune afectarea expresiei a două gene supresoare care inițiază creșterea tumorală.
Programul de lucru în ture de noapte interferă cu ritmul circadian, care reglează în intervalul de 24 de ore momentul în care organismul doarme și se trezește ca răspuns la stimulii fiziologici de lumină și întuneric recepționați de retină și procesați ulterior la nivelul nucleului suprachiasmatic al hipotalamusului.
În cadrul experimentului au fost identificate două gene responsabile de reglarea ritmului circadian: Bmal1 și Per2.
Bmal1 este responsabilă de activarea genei Per2, care la rândul ei inițiază o serie de procese biologice implicate în reglarea ritmului circadian. În unele situații nefiziologice, procesele de diviziune și metabolice celulare sunt caracteristice cancerogenezei.
Cercetătorii menționează că, proteinele care codează aceste gene prezintă fluctuații pe parcursul zilei, acestea fiind mai reduse dacă ciclurile lumină/ întuneric sunt afectate, ceea ce stimulează creșterea și diviziunea celulară, respectiv inițierea și progresia procesului canceros.
Studiul a fost realizat pe modele animale. Însă, o etapă a cercetării a cuprins și analiza unor mostre umane de țesut tumoral, la nivelul cărora au fost identificate cantități reduse ale proteinelor care codează genele Bmal1 și Per2. De asemenea, a fost observată diminuarea expresiei mai multor gene care reglează ritmul circadian.
Studii suplimentare sunt necesare pentru confirmarea acestor date și ulterior pentru inițierea unor metode de prevenție în rândul persoanelor cele mai vulnerabile la tulburări ale ritmului circadian: persoanele care lucrează în ture de noapte.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 16-08-2025 | Vizite: 616 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării