Tehnologia ARN poate revoluționa tratamentul cancerului
Autor: Teodorescu Mihai | actualizat la 02-07-2025
În cadrul unui nou studiu, cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au reușit să creeze o nouă metodă de transport a medicamentelor pe bază de ARN către o subpopulație de celule imune implicate în procesul de inflamație și să vizeze celula inflamată de boală, fără a provoca daune altor celule. Livrarea țintită a ARN-urilor terapeutice numai către celulele canceroase, fără a afecta vătămarea celulelor sănătoase, ar putea revoluționa tratamentul cancerului.
Echipa de cercetători, condusă de Dan Peer, vicepreședinte pentru cercetare și dezvoltare al Universității Tel Aviv, a reușit să demonstreze eficiența metodei de transport a medicamentelor în modele animale cu boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita, și să îmbunătățească toate simptomele inflamatorii, fără a efectua nicio manipulare asupra a aproximativ 85% din celulele sistemului imunitar. În spatele dezvoltării inovatoare se află un concept simplu, care vizează o conformație specifică a receptorului.
„Pe fiecare membrana celulară din corp există receptori care selectează substanțele care intră în celulă”, explică prof. Peer. „Dacă vrem să injectăm un medicament, trebuie să îl adaptăm la receptorii specifici de pe celulele țintă, altfel va circula în sânge și nu va face nimic. Dar unii dintre acești receptori sunt dinamici, astfel că își schimbă forma pe membrană în funcție de semnalele interne sau externe. Suntem primii din lume care am reușit să creăm un sistem de administrare a medicamentului care știe să se lege de receptori doar într-o anumită situație și care poate să livreze medicamentul exclusiv pentru celulele care sunt relevante în prezent pentru boală"
Potrivit profesorului Dan Peer, noua descoperire are posibile implicații pentru o gamă largă de boli și afecțiuni medicale. „Dezvoltarea noastră are implicații pentru multe tipuri de cancer de sânge și diferite tipuri de cancere solide, diferite boli inflamatorii și boli virale, cum ar fi coronavirusul. Știm acum cum să înfășurăm ARN în particule pe bază de grăsime, astfel încât să se lege de receptori specifici de pe celule țintă". Prof. Peer adaugă: „Am reușit să organizăm sistemul de livrare în așa fel încât să vizăm doar 14, 9% din celulele implicate în starea inflamatorie a bolii, fără a afecta negativ celelalte celule neimplicate, care sunt de fapt celule complet sănătoase.”
sursa: Science Daily
Actualizat la 02-07-2025 | Vizite: 620 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării