Studiu de 9 ani susține legătura dintre zahăr și cancer
Autor: Mancaș Mălina | actualizat la 27-10-2025
Legătura dintre cancer și zaharuri a fost intens studiată în ultimii ani, pentru a clarifica mecanismul de la baza acesteia. Un studiu recent finalizat și derulat pe parcursul a 9 ani prezintă procesul prin care celulele canceroase metabolizează zaharurile, mai exact legătura dintre zaharuri, celulele canceroase și agresivitatea cancerului.
Teoria are la bază efectul Warburg: cu toții știm că celulele organismului necesită energie, care este derivată din zaharurile consumate. Celulele canceroase necesită, de asemenea, zaharuri pentru a se dezvolta, dar aportul lor glucozic este mult mai mare decât al celulelor sănătoase, precum și rata la care fermentează glucoza în acid lactic.
Ipoteza stă în faptul că efectul Warburg este cel care definește rata mare de creștere a celulelor canceroase în asociere cu zaharurile, dar mai sunt necesare cercetări în acest sens. S-a încercat și testat ipoteza privării celulelor canceroase de zahăr pentru a le încetini dezvoltarea, dar nu se poate opri alimentarea lor și menținută la normal cea a celulelor sănătoase.
Cercetătorii au utilizat celule de drojdie cu gena din familia „Ras”, o familie de gene prezente în toate celulele animale, inclusiv cele umane. Aceste celule au și un metabolism glucozic activ ridicat, dar nu dețin procesele reglatorii adiționale ale celulelor mamifere care pot masca procesele de bază.
S-a oservat că degradarea zaharurilor este asociată prin intermediarul fructoză 1,6-biofosfat de activarea proteinelor Ras, care stimulează multiplicarea celulelor de drojdie, dar și a celor canceroase.
Rezultatele au arătat că drojdia, care a avut un influx supra-activ de glucoză, a dus la activarea excesivă a proteinelor Ras, lucru care a permis dezvoltarea celulelor la o rată accelerată.
Deși rezultatele nu clarifică și nu identifică exact cauza principală a efectului Warburg, acestea oferă informații extrem de importante și sunt necesare cercetări aprofundate în această direcție.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul Nature Communications.
Sursa: Science Alert
Teoria are la bază efectul Warburg: cu toții știm că celulele organismului necesită energie, care este derivată din zaharurile consumate. Celulele canceroase necesită, de asemenea, zaharuri pentru a se dezvolta, dar aportul lor glucozic este mult mai mare decât al celulelor sănătoase, precum și rata la care fermentează glucoza în acid lactic.
Ipoteza stă în faptul că efectul Warburg este cel care definește rata mare de creștere a celulelor canceroase în asociere cu zaharurile, dar mai sunt necesare cercetări în acest sens. S-a încercat și testat ipoteza privării celulelor canceroase de zahăr pentru a le încetini dezvoltarea, dar nu se poate opri alimentarea lor și menținută la normal cea a celulelor sănătoase.
Cercetătorii au utilizat celule de drojdie cu gena din familia „Ras”, o familie de gene prezente în toate celulele animale, inclusiv cele umane. Aceste celule au și un metabolism glucozic activ ridicat, dar nu dețin procesele reglatorii adiționale ale celulelor mamifere care pot masca procesele de bază.
S-a oservat că degradarea zaharurilor este asociată prin intermediarul fructoză 1,6-biofosfat de activarea proteinelor Ras, care stimulează multiplicarea celulelor de drojdie, dar și a celor canceroase.
Rezultatele au arătat că drojdia, care a avut un influx supra-activ de glucoză, a dus la activarea excesivă a proteinelor Ras, lucru care a permis dezvoltarea celulelor la o rată accelerată.
Deși rezultatele nu clarifică și nu identifică exact cauza principală a efectului Warburg, acestea oferă informații extrem de importante și sunt necesare cercetări aprofundate în această direcție.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul Nature Communications.
Sursa: Science Alert
Actualizat la 27-10-2025 | Vizite: 1398 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1