Spune-mi unde este localizată grăsimea corporală, să-ți spun care este riscul de cancer!
Potrivit unui studiu recent publicat în British Journal of Cancer, experții atrag atenția asupra riscului specific pentru apariția unor forme de cancer în funcție de dispoziția țesutului gras în organism.
Mai exact, creșterea cu 11 cm a circumferinței abdominale pe baza țesutului gras, cunoscută sub denumirea de obezitate centrală, a fost asociată cu majorarea riscului de cancer cu 13%.
În cazul cancerului localizat la nivel intestinal, creșterea cu numai 8 cm a circumferinței șoldurilor se soldează cu majorarea riscului de până la 15%.
Excesul de grăsime a fost asociat cu 11 tipuri diferite de cancer, inclusiv cel esofagian, gastric (la nivelul sfincterului cardia), colorectal, de veziculă biliară, pancreas, ficat, sân (postmenopauzal), ovarian, de endometru, renal și de prostată. Iar potrivit ultimelor date furnizate de AICR (American Institute for Cancer Research), se strâng tot mai multe dovezi ale unei astfel de relație între supragreutate, exprimată printr-un indice de masă corporală peste medie, și cancerul de tiroidă, meningiom și mielom multiplu.
Împreună, ele reprezintă 50% dintre cancere la nivel global.
Printre mecanismele suspectate se numără alterarea homeostaziei hormonilor sexuali (estrogen, testosteron), creșterea secreției de insulină, accelerarea proceselor inflamatorii, ce pot favoriza împreună sau individual apariția cancerului.
La studiu au participat 43,000 de adulți, monitorizați o perioadă medie de 12 ani, dintre care 1,600 au fost diagnosticați cu o formă de cancer asociată obezității.
Menținerea unei greutăți sănătoase face parte din recomandările de stil de viață pentru reducerea riscului de cancer. Deși nu reprezintă în sine o garanție împotriva bolii canceroase, este una dintre măsurile pe care tu, ca individ, le poți lua pentru a-ți reduce șansa sau mai bine zis, neșansa, de a face boala.
Modificări mici, progresive și sustenabile în privința modului de alimentare, al aportului de băuturi calorice alcoolice și non-alcoolice, respectiv creșterea gradului de activitate fizică pot fi pilonii echilibrului tău ponderal!
Mai exact, creșterea cu 11 cm a circumferinței abdominale pe baza țesutului gras, cunoscută sub denumirea de obezitate centrală, a fost asociată cu majorarea riscului de cancer cu 13%.
În cazul cancerului localizat la nivel intestinal, creșterea cu numai 8 cm a circumferinței șoldurilor se soldează cu majorarea riscului de până la 15%.
Excesul de grăsime a fost asociat cu 11 tipuri diferite de cancer, inclusiv cel esofagian, gastric (la nivelul sfincterului cardia), colorectal, de veziculă biliară, pancreas, ficat, sân (postmenopauzal), ovarian, de endometru, renal și de prostată. Iar potrivit ultimelor date furnizate de AICR (American Institute for Cancer Research), se strâng tot mai multe dovezi ale unei astfel de relație între supragreutate, exprimată printr-un indice de masă corporală peste medie, și cancerul de tiroidă, meningiom și mielom multiplu.
Împreună, ele reprezintă 50% dintre cancere la nivel global.
Printre mecanismele suspectate se numără alterarea homeostaziei hormonilor sexuali (estrogen, testosteron), creșterea secreției de insulină, accelerarea proceselor inflamatorii, ce pot favoriza împreună sau individual apariția cancerului.
La studiu au participat 43,000 de adulți, monitorizați o perioadă medie de 12 ani, dintre care 1,600 au fost diagnosticați cu o formă de cancer asociată obezității.
Statusul de supraponderal sau obez reprezintă una dintre principalele cauze modificabile ale apariției cancerului, imediat după fumat.
Menținerea unei greutăți sănătoase face parte din recomandările de stil de viață pentru reducerea riscului de cancer. Deși nu reprezintă în sine o garanție împotriva bolii canceroase, este una dintre măsurile pe care tu, ca individ, le poți lua pentru a-ți reduce șansa sau mai bine zis, neșansa, de a face boala.
Modificări mici, progresive și sustenabile în privința modului de alimentare, al aportului de băuturi calorice alcoolice și non-alcoolice, respectiv creșterea gradului de activitate fizică pot fi pilonii echilibrului tău ponderal!
Consultă articolele noastre dedicate alimentației sănătoase și află care sunt pașii către o greutate ideală.
Actualizat la 30-05-2017 | Vizite: 86 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1