Screening-ul pentru cancer cervical a fost asociat cu reducerea mortalității feminine
Potrivit unui studiu publicat în British Journal of Cancer care a inclus peste 11,000 de femei din Anglia, în absența screening-ului pentru cancerul cervical mortalitatea feminină ar putea fi de 4 ori mai mare pentru femeile cu vârste între 35 – 49 de ani și de 5 ori mai crescută în rândul femeilor între 50 – 64 de ani.
Screening-ul de rutină în Anglia pentru cancerul de col uterin se realizează o dată la 3 ani în cazul femeilor între 25-49 ani, respectiv la 5 ani între 50-64 ani.
Beneficiile participării la screening cu regularitate ar putea fi remarcabile conform analizei: reducerea mortalității prin cancer cervical la jumătate în cazul femeilor între 35-49 ani, respectiv cu două treimi între 50 – 64 ani, circa 347 vieți salvate anual cu ajutorul screening-ului. Se consideră că în urma introducerea screening-ului prin frotiu citodiagnostic Babeș-Papanicolau, care poate identifica neoplazia în stadii preinvazive s-a obținut reducerea cu peste 70% a deceselor prin cancer de col uterin.
Screening-ul de rutină în rândul femeilor eligibile a fost asociat cu reducerea cu 95% a șanselor femeilor între 35-64 ani de a diagnosticate cu cancer cervical avansat, în stadiul 3, când tumora se extinde la nivelul pelvisului, iar ratele de supraviețuire la 5 ani variază între 25-50% comparativ cu 70-85% în stadiile incipiente (I,II) și 100% în stadiul 0.
Concluziile finale ale studiului fac referire la rolul screening-ului pentru cancerul cervical drept o metodă mult mai eficientă de reducere a mortalității prin cancer, în comparație cu strategiile de prevenție a patologiei oncologice.
Cu toate acestea, nu trebuie neglijate măsurile de precauție individuale pentru prevenirea acestui tip de cancer, având în vedere multitudinea de factori și comportamente ale stilului de viață care pot influența incidența afecțiunii în cauză. Femeile care fumează sau care întrețin relații sexuale neprotejate cu multipli parteneri, cele cu un status socio-economic scăzut, multiparele și cele cu un debut precoce al vieții sexuale, ar putea prezenta un risc mult mai crescut de cancer cervical.
Sursa: NHS Choices
Screening-ul de rutină în Anglia pentru cancerul de col uterin se realizează o dată la 3 ani în cazul femeilor între 25-49 ani, respectiv la 5 ani între 50-64 ani.
Beneficiile participării la screening cu regularitate ar putea fi remarcabile conform analizei: reducerea mortalității prin cancer cervical la jumătate în cazul femeilor între 35-49 ani, respectiv cu două treimi între 50 – 64 ani, circa 347 vieți salvate anual cu ajutorul screening-ului. Se consideră că în urma introducerea screening-ului prin frotiu citodiagnostic Babeș-Papanicolau, care poate identifica neoplazia în stadii preinvazive s-a obținut reducerea cu peste 70% a deceselor prin cancer de col uterin.
Screening-ul de rutină în rândul femeilor eligibile a fost asociat cu reducerea cu 95% a șanselor femeilor între 35-64 ani de a diagnosticate cu cancer cervical avansat, în stadiul 3, când tumora se extinde la nivelul pelvisului, iar ratele de supraviețuire la 5 ani variază între 25-50% comparativ cu 70-85% în stadiile incipiente (I,II) și 100% în stadiul 0.
Concluziile finale ale studiului fac referire la rolul screening-ului pentru cancerul cervical drept o metodă mult mai eficientă de reducere a mortalității prin cancer, în comparație cu strategiile de prevenție a patologiei oncologice.
Cu toate acestea, nu trebuie neglijate măsurile de precauție individuale pentru prevenirea acestui tip de cancer, având în vedere multitudinea de factori și comportamente ale stilului de viață care pot influența incidența afecțiunii în cauză. Femeile care fumează sau care întrețin relații sexuale neprotejate cu multipli parteneri, cele cu un status socio-economic scăzut, multiparele și cele cu un debut precoce al vieții sexuale, ar putea prezenta un risc mult mai crescut de cancer cervical.
În România cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne, fiind pe primul loc în cadrul cancerelor genitale feminine, circa 67% dintre acestea, și a doua cauză de deces prin cancer la femei. Aflați mai multe informații despre cancerul de col uterin aici.
Sursa: NHS Choices
Actualizat la 20-09-2016 | Vizite: 89 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1