Rolul vitaminei D în prevenția cancerului
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 11-04-2025
Ultimele cercetări cu privire la rolul vitaminei D în menținerea sănătății organismului eu evidențiat multiple beneficii ale aportului optim al acestui nutrient, inclusiv în prevenția cancerului.
Un studiu publicat în jurnalul PLOS One a analizat relația dintre statusul vitaminei D și riscul de apariție al cancerului, semnalând un posibil efect de diminuare a riscului la concentrații plasmatice de 40 nanograme/mililitru sau mai mult de 25-hidroxi-vitamina D (marker biochimic frecvent utilizat pentru dozarea vitaminei D).
Cercetătorii din cadrul Universității din California au suprapus datele colectate în urma unui studiu clinic randomizat efectuat pe 1,169 de femei (cohorta Lappe) și a unui studiu prospectiv realizat pe o cohortă de 1,135 femei (cohorta GrassrootHealth).
Conform rezultatelor cumulate ale studiilor s-a observat o diminuare semnificativă de 67% a riscului pentru toate tipurile de cancer invazive, cu excepția cancerului de piele, la un nivel plasmatic al 25-hidroxi-vitaminei D de minim 40 ng/ml.
Beneficii suplimentare ar putea fi înregistrate la concentrații mai mari decât limita citată în literatura medicală drept valoare prag pentru un status nutrițional adecvat de 30 ng/ml 25-hidroxi-vitamina D. Concentrațiile plasmatice care depășesc 50 ng/ml sunt asociate cu efectele adverse ale toxicității cu vitamina D.
Un dezavantaj al acestui studiu îl constituie absența datelor cu privire la proveniența vitaminei D, cum sunt sinteza endogenă în urma expunerii la soare, aportul dietetic și/sau suplimentarea cu acest nutrient.
Cele mai recente recomandări cu privire la necesitățile organismului adult de vitamina D propun un aport zilnic de 600 UI (Unități Internaționale) sau 15 micrograme. În cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 70 de ani, aportul de vitamina D este estimat la 800 UI/zi (20 micrograme/zi).
Rezultatele acestei cercetări sunt promițătoare; cu toate acestea sunt necesare studii suplimentare pentru a se formula recomandări vizavi de consumul unei doze specifice de vitamina D în prevenția patologiilor oncologice. În continuare este indicat aportul adecvat de vitamina D pentru sănătatea globală a organismului.
Un studiu publicat în jurnalul PLOS One a analizat relația dintre statusul vitaminei D și riscul de apariție al cancerului, semnalând un posibil efect de diminuare a riscului la concentrații plasmatice de 40 nanograme/mililitru sau mai mult de 25-hidroxi-vitamina D (marker biochimic frecvent utilizat pentru dozarea vitaminei D).
Cercetătorii din cadrul Universității din California au suprapus datele colectate în urma unui studiu clinic randomizat efectuat pe 1,169 de femei (cohorta Lappe) și a unui studiu prospectiv realizat pe o cohortă de 1,135 femei (cohorta GrassrootHealth).
Conform rezultatelor cumulate ale studiilor s-a observat o diminuare semnificativă de 67% a riscului pentru toate tipurile de cancer invazive, cu excepția cancerului de piele, la un nivel plasmatic al 25-hidroxi-vitaminei D de minim 40 ng/ml.
Beneficii suplimentare ar putea fi înregistrate la concentrații mai mari decât limita citată în literatura medicală drept valoare prag pentru un status nutrițional adecvat de 30 ng/ml 25-hidroxi-vitamina D. Concentrațiile plasmatice care depășesc 50 ng/ml sunt asociate cu efectele adverse ale toxicității cu vitamina D.
Un dezavantaj al acestui studiu îl constituie absența datelor cu privire la proveniența vitaminei D, cum sunt sinteza endogenă în urma expunerii la soare, aportul dietetic și/sau suplimentarea cu acest nutrient.
Cele mai recente recomandări cu privire la necesitățile organismului adult de vitamina D propun un aport zilnic de 600 UI (Unități Internaționale) sau 15 micrograme. În cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 70 de ani, aportul de vitamina D este estimat la 800 UI/zi (20 micrograme/zi).
Rezultatele acestei cercetări sunt promițătoare; cu toate acestea sunt necesare studii suplimentare pentru a se formula recomandări vizavi de consumul unei doze specifice de vitamina D în prevenția patologiilor oncologice. În continuare este indicat aportul adecvat de vitamina D pentru sănătatea globală a organismului.
Actualizat la 11-04-2025 | Vizite: 985 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1