Rolul esențial al ritmului circadian în îmbunătățirea terapiei cancerului cu inhibitori ai punctelor de control
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 30-05-2024
Cercetătorii de la Universitatea California, Irvine, au publicat un studiu în Nature Immunology care evidențiază rolul crucial al ceasului circadian în reglarea imunității și în supravegherea imună a tumorilor. Studiul utilizează secvențierea RNA la nivel unicelular și un model genetic de cancer colorectal pentru a identifica schimbările dependente de ceas în peisajul imun, care controlează abundența celulelor imunosupresoare și supresia celulelor T CD8+ citotoxice. S-a descoperit că celulele supresoare derivate din mieloizi (MDSC), care exprimă PD-L1, prezintă vârfuri de abundență într-un mod ritmic. Perturbarea ceasului celulelor epiteliale duce la secreția alterată a citokinelor, promovând inflamația crescută, recrutarea neutrofilelor și dezvoltarea ulterioară a MDSC.
Un aspect inovator al cercetării este demonstrarea că livrarea tratamentelor anti-PD-L1 sincronizată cu momentul zilei când celulele MDSC imunosupresoare sunt cele mai abundente îmbunătățește semnificativ eficacitatea inhibitorilor de puncte de control imunitar în tratamentul tumorilor solide. Aceasta subliniază importanța reglării circadiene în optimizarea terapiilor imunologice și sugerează că personalizarea tratamentului în funcție de ritmurile circadiene ale pacientului ar putea deschide noi căi pentru prevenția și tratamentul cancerului.
Selma Masri, autorul corespondent, subliniază necesitatea unei reglementări adecvate a ritmurilor circadiene pentru a suprima inflamația și a susține funcția imunitară optimă, notând că înțelegerea precisă a modului în care perturbarea circadiană promovează progresia bolii ar putea duce la modificări comportamentale pentru a reduce riscul de cancer.
Bridget Fortin, autorul principal, evidențiază că, pe măsură ce înțelegerea mecanismului fundamental de reglare circadiană a imunității se îmbunătățește, se va putea exploata puterea ritmurilor naturale ale corpului pentru a combate cancerul și pentru a dezvolta strategii de tratament mai personalizate și eficiente.
În concluzie, studiul marchează un progres semnificativ în definirea controlului circadian al imunității antitumorale și sugerează că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe explorarea factorilor suplimentari și a tipurilor de celule care influențează răspunsul la terapia cu inhibitori de puncte de control în funcție de momentul zilei.
sursa: News Medical
foto: Bridget Fortin (stânga), Selma Masri (dreapta). Steve Zylius / UC Irvine
Un aspect inovator al cercetării este demonstrarea că livrarea tratamentelor anti-PD-L1 sincronizată cu momentul zilei când celulele MDSC imunosupresoare sunt cele mai abundente îmbunătățește semnificativ eficacitatea inhibitorilor de puncte de control imunitar în tratamentul tumorilor solide. Aceasta subliniază importanța reglării circadiene în optimizarea terapiilor imunologice și sugerează că personalizarea tratamentului în funcție de ritmurile circadiene ale pacientului ar putea deschide noi căi pentru prevenția și tratamentul cancerului.
Selma Masri, autorul corespondent, subliniază necesitatea unei reglementări adecvate a ritmurilor circadiene pentru a suprima inflamația și a susține funcția imunitară optimă, notând că înțelegerea precisă a modului în care perturbarea circadiană promovează progresia bolii ar putea duce la modificări comportamentale pentru a reduce riscul de cancer.
Bridget Fortin, autorul principal, evidențiază că, pe măsură ce înțelegerea mecanismului fundamental de reglare circadiană a imunității se îmbunătățește, se va putea exploata puterea ritmurilor naturale ale corpului pentru a combate cancerul și pentru a dezvolta strategii de tratament mai personalizate și eficiente.
În concluzie, studiul marchează un progres semnificativ în definirea controlului circadian al imunității antitumorale și sugerează că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe explorarea factorilor suplimentari și a tipurilor de celule care influențează răspunsul la terapia cu inhibitori de puncte de control în funcție de momentul zilei.
sursa: News Medical
foto: Bridget Fortin (stânga), Selma Masri (dreapta). Steve Zylius / UC Irvine
Actualizat la 30-05-2024 | Vizite: 77 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1