Rolul alimentației în scăderea riscului de cancer gastric
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 23-02-2024
O analiză recentă publicată în revista Frontiers in Oncology explorează legătura dintre modelele alimentare și riscul de cancer gastric, punând în lumină impactul potențial al dietei asupra acestei afecțiuni grave. Rezultatele revizuirii indică faptul că tiparele alimentare pot influența riscul de cancer gastric modificânđ metaboliții, microbiota intestinală, inflamația și funcția imunitară.
Cancerul gastric ocupă un loc semnificativ în rândul tipurilor de cancer la nivel mondial, fiind responsabil pentru o rată considerabilă a mortalității globale. În ciuda eforturilor de a reduce prevalența infecției cu Helicobacter pylori și de a îmbunătăți conservarea alimentelor, incidența și mortalitatea cancerului gastric au scăzut. Studiile epidemiologice au evidențiat legătura dintre obiceiurile alimentare și riscul de cancer gastric, însă rezultatele legate de componentele alimentare individuale au fost inconsistent.
Analiza
Cercetătorii au examinat date existente privind impactul dietei asupra riscului de cancer gastric, diferențiind modelele alimentare posteriori, formate din datele populației, de cele a priori, create pe baza informațiilor existente despre alimente, nutrienți și boală. Modelele alimentare posteriori sunt determinate folosind metode statistice, în timp ce modelele a priori pot deriva din standarde specifice țării, diete preventive pentru boli cronice sau obiceiuri alimentare culturale.
Rezultatele revizuirii
Analiza a arătat că modelele alimentare sănătoase pot reduce riscul de cancer gastric, în timp ce un regim alimentar "nepotrivit" poate crește acest risc.
Relația dintre obiceiurile alimentare și riscul de cancer gastric este complexă și nuanțată. Există cercetări limitate privind legătura dintre scorurile ridicate ale indicelui de alimentație sănătoasă (HEI) sau ale indicelui alternativ de alimentație sănătoasă (AHEI) și riscul de cancer la stomac.
O revizuire cuprinzătoare și o meta-analiză au descoperit că o aderență mai mare la modelele alimentare HEI și AHEI a fost asociată cu un risc mai scăzut de mortalitate specifică totală pentru cancer.
Dieta DASH și cea mediteraneană reduc riscul de cancer gastric
O nouă cercetare de tip caz-control din Iran a descoperit că adoptarea dietei anti-hipertensiune (DASH) a fost legată de o incidență cu 54% mai mică a cancerului gastric.
Un studiu a arătat că o dietă DASH cu sodiu scăzut a redus riscul de cancer gastric cu 25% la bărbați și cu 21% la femei.
Meta-analizele indică faptul că persoanele care urmează dieta mediteraneană (MD) sunt mai puțin susceptibile să dezvolte cancer gastric.
Vitaminele și fibrele din dieta mediteraneană reduc colonizarea cu H. pylori, în timp ce alimentele bogate în polifenoli și uleiul de măsline extravirgin (EVOO) reduc inflamația prin inhibarea radicalilor liberi și scăderea stresului oxidativ.
Acizii grași omega-3 reduc nivelurile de trigliceride și inflamația, metionina reduce greutatea corporală și rezistența la insulină, aminoacizii cu lanț ramificat îmbunătățesc sensibilitatea la insulină, iar acizii grași cu lanț scurt reduc trimetilamină N-oxid (TMAO) și inflamația și reglează factorii de autoimunitate.
Implicații
Aceste descoperiri subliniază importanța evaluării obiceiurilor alimentare în contextul prevenirii cancerului gastric. Respectarea unui model alimentar sănătos, precum dieta mediteraneană, care include vitamine, fibre, alimente bogate în polifenoli și ulei de măsline extravirgin, poate reduce riscul de cancer gastric prin mecanisme precum reducerea colonizării cu H. pylori, scăderea inflamației și reducerea stresului oxidativ.
Despre cancerul gastric
Cancerul gastric, sau cancerul de stomac, începe în celulele care căptușesc interiorul stomacului. Este cunoscut pentru că se dezvoltă lent de-a lungul multor ani și poate fi influențat de factori precum dieta, fumatul și infecțiile cu Helicobacter pylori. Simptomele pot include dificultăți la înghițire, pierderea poftei de mâncare și dureri abdominale, însă deseori, cancerul gastric nu prezintă simptome în stadiile incipiente. Detectarea timpurie și adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, pot juca roluri cruciale în prevenirea și gestionarea acestei boli.
Actualizat la 23-02-2024 | Vizite: 78 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1