Riscul ridicat de cancer la om, pus pe seama evoluției
Oamenii sunt deosebit de predispuși la dezvoltarea carcinoamelor avansate (tipul de tumori care includ cancerele de prostată, sân, plămâni și colorectal), chiar și în absența unor factori de risc cunoscuți, cum ar fi predispoziția genetică sau tutunul. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, sugerează că o mutație genetică evolutivă unică pentru oameni poate fi cel puțin parțial de vină.
„La un moment dat în timpul evoluției umane, gena SIGLEC12, mai precis proteina Siglec-12, pe care o produce ca parte a sistemului imunitar, a suferit o mutație care i-a eliminat capacitatea de a distinge între „sine” și microbi invadatori.”, a declarat autorul principal al studiului, Ajit Varki, profesor distins la Facultatea de Medicină din San Diego. Conform ultimelor cercetări, forma disfuncțională a proteinei Siglec-12 nu a dispărut complet din populație.
Într-un studiu al probelor normale și canceroase de țesut, cercetătorii au descoperit că aproximativ 30% dintre persoanele care încă produc proteine Siglec-12 prezintă un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta un cancer avansat pe parcursul vieții, comparativ cu persoanele care nu pot produce proteinele. În mod normal, genele care codifică astfel de proteine disfuncționale sunt eliminate de către organism în timp și aproximativ două treimi din populația umană globală a încetat să producă proteina Siglec-12.
În timpul studiilor clinice, cercetătorii au detectat Siglec-12 în aproape o treime dintre probele de țesut necanceroase testate. În schimb, majoritatea probelor avansate de cancer din aceleași populații au fost pozitive pentru proteina Siglec-12. Privind o populație diferită de pacienți cu cancer colorectal în stadiu avansat, cercetătorii au descoperit că mai mult de 80% aveau forma funcțională a genei Siglec-12, iar acei pacienți au avut un rezultat mai slab decât minoritatea pacienților care nu prezentau gena. Rezultatele sugerează că minoritatea indivizilor care încă pot produce proteina prezintă un risc mult mai mare de a avea un cancer avansat.
sursa: Science Daily
„La un moment dat în timpul evoluției umane, gena SIGLEC12, mai precis proteina Siglec-12, pe care o produce ca parte a sistemului imunitar, a suferit o mutație care i-a eliminat capacitatea de a distinge între „sine” și microbi invadatori.”, a declarat autorul principal al studiului, Ajit Varki, profesor distins la Facultatea de Medicină din San Diego. Conform ultimelor cercetări, forma disfuncțională a proteinei Siglec-12 nu a dispărut complet din populație.
Într-un studiu al probelor normale și canceroase de țesut, cercetătorii au descoperit că aproximativ 30% dintre persoanele care încă produc proteine Siglec-12 prezintă un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta un cancer avansat pe parcursul vieții, comparativ cu persoanele care nu pot produce proteinele. În mod normal, genele care codifică astfel de proteine disfuncționale sunt eliminate de către organism în timp și aproximativ două treimi din populația umană globală a încetat să producă proteina Siglec-12.
În timpul studiilor clinice, cercetătorii au detectat Siglec-12 în aproape o treime dintre probele de țesut necanceroase testate. În schimb, majoritatea probelor avansate de cancer din aceleași populații au fost pozitive pentru proteina Siglec-12. Privind o populație diferită de pacienți cu cancer colorectal în stadiu avansat, cercetătorii au descoperit că mai mult de 80% aveau forma funcțională a genei Siglec-12, iar acei pacienți au avut un rezultat mai slab decât minoritatea pacienților care nu prezentau gena. Rezultatele sugerează că minoritatea indivizilor care încă pot produce proteina prezintă un risc mult mai mare de a avea un cancer avansat.
sursa: Science Daily
Actualizat la 08-01-2021 | Vizite: 70 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării