Reacțiile adverse cutanate observate în urma utilizării medicamentelor pentru cancer pot indica faptul că tratamentul funcționează
Autor: Domșa Dariana | actualizat la 17-01-2025
Inhibitorii punctelor de control imun, o categorie de medicamente folosite pentru întărirea răspunsului imun împotriva celulelor tumorale, au devenit standard de îngrijire pentru mulți pacienți cu cancer avansat. Cu toate acestea, medicamentele pot provoca adesea reacții adverse, pielea fiind cel mai frecvent afectată. Un nou studiu, condus de cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts, indică faptul că aceste efecte secundare pot fi de fapt un indicator că medicamentele funcționează.
Pentru studiu, anchetatorii au accesat rețeaua TriNetX Diamond, o bază de date cu dosare de sănătate și date de la peste 200 de milioane de pacienți din SUA și Europa. Cercetătorii au comparat informațiile obținute de la peste 14.000 de pacienți cu cancer în faze avansate care au fost tratați cu inhibitori ai punctelor de control imunitare. Dintre aceștia, jumătate au dezvoltat reacții adverse în urma utilizării medicamentelor. Urmărirea mediană a studiului a fost de 3,2 ani și 3233 (26,1%) dintre pacienți au murit în acest timp. Pacienții care au prezentat cel puțin un eveniment advers care a implicat pielea au avut o scădere cu 22% a ratei mortalității. Efectul protector nu a fost același pentru toate evenimentele adverse ce implicau pielea. Protecția a variat de la 30% până la 50% în cazul pacienților care au dezvoltat vitiligo, lichen plan, mâncărime, uscăciune a pielii sau erupții cutanate.
Datele colectate în urma studiului oferă oncologilor și dermatologilor informații importante de prognostic atunci când consiliază beneficiarii de imunoterapie cu privire la implicațiile clinice ale toxicității pielii. De asemenea, toxicitățile cutanate tind să apară devreme în cursul imunoterapiei și prezintă o oportunitate de a evalua eficacitatea imediat după inițierea tratamentului. Prin urmare, descoperirile pot ajuta la identificarea pacienților care au șanse mai mari de vindecare folosind regimul actual de imunoterapie, față de cei care ar putea avea nevoie de un regim de tratament mai puternic sau alternativ.
sursa: News Medical
Actualizat la 17-01-2025 | Vizite: 392 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1