Probioticele pot ameliora efectele adverse ale chimioterapiei la pacientele cu cancer de sân

Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la nivel global în rândul femeilor, contribuind semnificativ la morbiditate, mortalitate și la povara asupra sistemelor de sănătate. Chimioterapia, pilon terapeutic central în tratamentul acestei afecțiuni, deși eficientă în controlul tumoral, generează frecvent reacții adverse sistemice ce afectează semnificativ calitatea vieții pacientelor. Simptome precum oboseala, greața, scăderea performanței fizice sau dezechilibre hematologice determină uneori chiar întreruperea tratamentului, cu impact negativ asupra prognosticului.
În acest context, se explorează tot mai frecvent terapii adjuvante menite să reducă toxicitatea asociată chimioterapiei. Printre acestea, probioticele – microorganisme vii cu efecte benefice asupra homeostaziei imunologice și metabolice – atrag atenția pentru potențialul lor de a atenua efectele adverse. Deși numeroase cercetări au vizat probioticele în cancerele colorectale sau ORL, datele privind utilizarea combinațiilor multistrain în cancerul de sân sunt limitate, în special în contextul asiatic.

Despre studiu

Obiectiv

Un studiu pilot prospectiv publicat în jurnalul Pharmacia a urmărit evaluarea eficienței unei formule cu 7 tulpini probiotice în ameliorarea efectelor adverse ale chimioterapiei la paciente cu cancer de sân dintr-un spital din Surabaya, Indonezia. Evaluările au inclus scorul de performanță Karnofsky, analize hematologice și biochimice serice.

Probiotice utilizate

Formularea probiotică a conținut:

•  Rhodopseudomonas palustris
•  Lactobacillus casei (două tulpini)
•  Lactobacillus plantarum
•  Lactobacillus fermentum
•  Lactobacillus rhamnosus
•  Lactobacillus bulgaricus

Doza administrată a fost de 7,5–15 mL, de trei ori pe zi, timp de aproximativ trei săptămâni între curele de chimioterapie.

Populație și metodologie

•  28 paciente cu cancer de sân, toate femei, majoritar adulte (82%), cu forme unilaterale de boală (stânga sau dreapta)
•  68% au fost tratate în regim ambulator
•  Cele mai frecvente terapii administrate: tamoxifen și letrozol

Evaluările au fost realizate:

•  înainte de inițierea probioticelor (post-cura de chimioterapie)
•  înaintea următoarei cure, după administrarea probioticelor

Rezultate

Simptome asociate chimioterapiei

•  Cele mai frecvente plângeri: oboseala (fatigue) și greața, raportate de 60,7% dintre paciente înainte de administrarea probioticelor
•  După intervenție, 88% dintre aceste simptome s-au ameliorat sau au dispărut
•  Doar două paciente au continuat să raporteze oboseală sau greață post-suplimentare

Aceste îmbunătățiri susțin rolul probioticelor în reducerea simptomelor inflamatorii și în restabilirea echilibrului microbiotei intestinale, factori implicați în patogeneza oboselii oncologice.

Parametrii hematologici

•  Nu s-au observat modificări semnificative ale hemoglobinei, leucocitelor sau trombocitelor
•  Acest rezultat este în concordanță cu literatura existentă, care sugerează că efectele probioticelor asupra compoziției sângelui sunt limitate și probabil locale, nu sistemice

Parametrii biochimici

•  Singura modificare semnificativă a fost o scădere a valorilor medii ale ureei (BUN), cu un p = 0,008
•  Această îmbunătățire a fost observată chiar și la paciente cu valori bazale normale ale BUN, sugerând potențialul rol antiinflamator și antioxidant al probioticelor în metabolismul azotului

Scorul Karnofsky (performanță funcțională)

•  Scorul mediu a crescut de la 91,4 la 97,5, cu efect semnificativ statistic (p < 0.001)
•  20 din cele 28 de paciente au înregistrat o îmbunătățire vizibilă a capacității de a desfășura activități cotidiene, unele ajungând de la un scor de 70 la 100

Această evoluție pozitivă sugerează impactul indirect al reducerii simptomelor asupra funcționării fizice generale, susținând potențialul adjuvant al probioticelor în planul terapeutic oncologic.

Limitări și perspective

Fiind un studiu pilot, cercetarea are limitări legate de dimensiunea eșantionului și de caracterul monocentric. De asemenea, lipsa unui grup placebo și durata relativ scurtă de urmărire reduc gradul de generalizare al rezultatelor. Cu toate acestea, acest studiu este printre primele care documentează efectele unei combinații probiotice multistrain asupra pacientelor cu cancer de sân în tratament chimioterapic.

Concluzie

Rezultatele obținute oferă prime dovezi că suplimentarea cu probiotice multistrain poate reduce simptomele adverse asociate chimioterapiei, în special oboseala și greața, și poate îmbunătăți performanța funcțională generală la pacientele cu cancer de sân. Deși nu s-au observat modificări relevante ale profilului hematologic, efectul benefic asupra ureei serice și asupra stării funcționale globale este promițător.

Sunt necesare studii mai ample, randomizate, multicentrice și controlate cu placebo, pentru a valida aceste constatări și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate. Până atunci, probioticele multistrain se conturează ca un adjuvant sigur și potențial eficient în susținerea pacientelor oncologice în cursul tratamentului chimioterapic.