Pânza de păianjen poate stabiliza o proteină ce protejează celulele împotriva cancerului
Proteina P53, ce detectează timpuriu mutațiile intracelulare și împiedică apariția și multiplicarea necontrolată a celulelor canceroase, este subiectul unui nou studiu al cercetătorilor de la Institutul Karolinska din Suedia.
Proteina în cauză, în ciuda rolului esențial pe care în are, este secretată de celule în cantitate mică. În plus, un alt defect morfologic al ei este reprezentat de dimensiunea mare pe care o are, ceea ce o face instabilă, astfel că aceasta este degradată foarte ușor, existând riscul de dezvoltare cancerigenă a celulelor în care prezintă modificări. Oamenii de știință au experimentat cu o proteină sintetică stabilă ce se găsește natural în pânza de păianjen, pe care au atașat-o proteinei P53, urmărind comportamentul ansamblului nou-format.
Cu ajutorul microscopiei electronice și a simulării computerizate, echipa a încercat să determine ce efect ar avea unirea celor două molecule în organism. Rezultatul a fost o stabilitate mai mare a proteinei care, odată introdusă în celule, a determinat sinteza masivă de noi proteine P53. Proteina descoperită prin unirea celor două fragmente a avut și alte beneficii, precum capacitatea de distrugere a celulele canceroase deja existente, aspect deosebit de important.
David Lane, profesor al Institutului Karoliska și co-autor al studiului, afirmă că reușirea creării unei variante mai stabile a acestei proteine aduce o contribuție importantă terapiei cancerului. De asemenea, unul dintre scopurile sale este de a putea realiza un vaccin bazat pe tehnologia ARNm pentru această boală, iar determinarea funcției exacte și posibilei toxicități în doze mari ale acestei proteine sunt esențiale pentru a obține aceste soluții de tratament.
Numită și „protectorul genomului uman” datorită abilității de a opri celulele din a deveni canceroase, proteina P53 va fi studiată în continuare pentru a i se determina mai în profunzime structura și funcțiile. Importanța acestei molecule proteice este bazată pe rata cazurilor de cancer în care au fost surprinse modificări ale sale, anume în aproximativ jumătate din cazurile de cancer analizate.
Aflarea modului în care celulele tolerează fragmentele din proteinele ce se regăsesc în pânza de păianjen, sau determinarea întregului ansamblu funcțional al proteinei P53 rămân țeluri viitoare ale cercetătorilor de la Institutul suedez.
sursa: Science Daily
Actualizat la 17-03-2022 | Vizite: 66 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării