O tehnică de editare epigenetică ar putea contribui la schimbarea paradigmei de tratament în oncologie
Prin utilizarea unei noi tehnologii de editare epigenetică, cercetătorii de la Universitatea McGill au reușit să exploreze modalități de tratare a bolilor asociate cu dereglarea metilării ADN-ului, precum diabetul de tipul 1, artrita reumatoidă sau cancerul.
Toate celulele din corpul unui individ poartă același cod genetic. Citirea și scrierea acestui cod sau „pornirea” și „dezactivarea” anumitor gene este cea care conferă celulelor identitatea lor. Adăugarea reversibilă la ADN a unei substanțe chimice minuscule, numite grupare metil, la locația exactă a genei specifice, reprezintă una dintre modalitățile prin care o celulă dezactivează anumite gene.
Oamenii de știință știu că genele în care se regăsesc cantități mai mari de grupări metil tind să fie „dezactivate” și că genele cu mai puțină metilare tind să fie „activate”. Însă, deoarece până în prezent nu a fost posibilă manipularea nivelurilor de metilare a ADN-ului la anumite gene, rămân multe întrebări despre cum contribuie metilarea la funcția celulară normală și cum dereglarea funcției de metilare contribuie la boală.
Într-un studiu recent, publicat în Nature Communications, cercetătorii descriu o modalitate de eliminare a unor cazuri specifice de metilare a ADN-ului la anumite gene din celulele crescute în cultură și provenite de la șoareci și oamenii, folosind tehnologia de editare a genomului CRISPR/Cas9. Ei arată că această activitate de „demetilare” a ADN-ului poate fi direcționată oriunde în ADN, fără editarea codului genetic și fără activitate în afara țintei în locații nedorite din ADN.
Cercetătorii descriu, de asemenea, abordările necesare pentru a produce îndepărtarea completă a semnelor de metil ADN, în speranța că oamenii de știință din întreaga lume pot folosi această nouă tehnică pentru a începe să descopere cazuri acționabile în care genele care ar trebui să fie activate au fost oprite prin metilarea ADN-ului, cum ar fi cum ar fi, de exemplu, gena insulinei în diabet, și să folosească tehnica pentru a stabili noi paradigme pentru tratamentul bolii.
sursa: Science Daily
foto: McGill
Actualizat la 11-11-2021 | Vizite: 67 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării