O ședință de 20 de minute de respirație conștientă ameliorează suferința persoanelor cu cancer
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 23-08-2024
În ciuda progreselor în managementul durerii și diversificarea opțiunilor de tratament farmacologic și blocuri nervoase, controlul inadecvat al durerii rămâne o provocare majoră. Prin urmare, terapiile complementare precum terapia comportamentală cognitivă, masajul, acupunctura și exercițiile fizice, și în special intervențiile bazate pe mindfulness, sunt din ce în ce mai valorizate.
Studiul publicat în BMJ Supportive & Palliative Care investighează impactul unei singure sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra reducerii durerii și anxietății la pacienții cu cancer. Această formă de mindfulness este propusă ca un complement la metodele tradiționale de ameliorare a durerii, având în vedere că între 30-40% dintre pacienții cu cancer la nivel global suferă de dureri moderate până la severe ca urmare a compresiei sau invaziei tumorale, mecanismelor neuropatice și efectelor secundare ale tratamentelor.
Cercetările anterioare privind mindfulness-ul pentru alinarea durerii s-au concentrat în mare parte pe programe de lungă durată sau sesiuni scurte de 5-10 minute, adesea la subiecți fără cancer. Acest studiu a avut ca scop explorarea efectelor unei sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra pacienților cu cancer, având în vedere literatura existentă care indică beneficiile potențiale ale sesiunilor mai lungi de 10 minute pentru relief dureros.
Au fost recrutați 40 de pacienți internați, dintr-un total de 259 abordați, cu diferite tipuri de cancer și un scor de durere de 4 sau mai mult pe o scară de la 0 la 10. Participanții au fost repartizați aleator în două grupuri: unul a urmat o sesiune de respirație conștientă ghidată de un medic instruit în tehnici de mindfulness, iar celălalt a participat la o sesiune de ascultare suportivă de 20 de minute, condusă de un medic, în care s-au discutat experiențele legate de boală.
Înainte și după fiecare intervenție, intensitatea și neplăcerea durerii fiecărui pacient au fost evaluate folosind Scala Numerică de Evaluare, în timp ce starea lor emoțională a fost măsurată cu ajutorul Scalei de Anxietate și Depresie Spitalicească. Informațiile de fundal și datele clinice relevante, precum tipurile și stadiile cancerului, precum și utilizarea analgezicelor, inclusiv morfina, au fost extrase din registrele medicale ale spitalului.
Rezultatele au indicat o reducere mult mai mare a intensității și neplăcerii durerii în grupul de respirație conștientă comparativ cu grupul de control. De asemenea, acest grup a înregistrat o scădere mai mare a scorului HADS. Cercetătorii recunosc limitările studiului, inclusiv mărimea mică a eșantionului și desfășurarea acestuia într-un singur centru, dar subliniază că intervențiile scurte de mindfulness, care pot reduce rapid durerea și pot complementa abordările farmacologice tradiționale, merită explorate. Aceste descoperiri contribuie la literatura existentă, sugerând că mindfulness-ul poate oferi o abordare accesibilă și eficientă în managementul durerii pentru pacienții cu cancer, necesitând totodată cercetări suplimentare pentru a consolida aceste rezultate.
sursa: News Medical
Studiul publicat în BMJ Supportive & Palliative Care investighează impactul unei singure sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra reducerii durerii și anxietății la pacienții cu cancer. Această formă de mindfulness este propusă ca un complement la metodele tradiționale de ameliorare a durerii, având în vedere că între 30-40% dintre pacienții cu cancer la nivel global suferă de dureri moderate până la severe ca urmare a compresiei sau invaziei tumorale, mecanismelor neuropatice și efectelor secundare ale tratamentelor.
Cercetările anterioare privind mindfulness-ul pentru alinarea durerii s-au concentrat în mare parte pe programe de lungă durată sau sesiuni scurte de 5-10 minute, adesea la subiecți fără cancer. Acest studiu a avut ca scop explorarea efectelor unei sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra pacienților cu cancer, având în vedere literatura existentă care indică beneficiile potențiale ale sesiunilor mai lungi de 10 minute pentru relief dureros.
Au fost recrutați 40 de pacienți internați, dintr-un total de 259 abordați, cu diferite tipuri de cancer și un scor de durere de 4 sau mai mult pe o scară de la 0 la 10. Participanții au fost repartizați aleator în două grupuri: unul a urmat o sesiune de respirație conștientă ghidată de un medic instruit în tehnici de mindfulness, iar celălalt a participat la o sesiune de ascultare suportivă de 20 de minute, condusă de un medic, în care s-au discutat experiențele legate de boală.
Înainte și după fiecare intervenție, intensitatea și neplăcerea durerii fiecărui pacient au fost evaluate folosind Scala Numerică de Evaluare, în timp ce starea lor emoțională a fost măsurată cu ajutorul Scalei de Anxietate și Depresie Spitalicească. Informațiile de fundal și datele clinice relevante, precum tipurile și stadiile cancerului, precum și utilizarea analgezicelor, inclusiv morfina, au fost extrase din registrele medicale ale spitalului.
Rezultatele au indicat o reducere mult mai mare a intensității și neplăcerii durerii în grupul de respirație conștientă comparativ cu grupul de control. De asemenea, acest grup a înregistrat o scădere mai mare a scorului HADS. Cercetătorii recunosc limitările studiului, inclusiv mărimea mică a eșantionului și desfășurarea acestuia într-un singur centru, dar subliniază că intervențiile scurte de mindfulness, care pot reduce rapid durerea și pot complementa abordările farmacologice tradiționale, merită explorate. Aceste descoperiri contribuie la literatura existentă, sugerând că mindfulness-ul poate oferi o abordare accesibilă și eficientă în managementul durerii pentru pacienții cu cancer, necesitând totodată cercetări suplimentare pentru a consolida aceste rezultate.
sursa: News Medical
Actualizat la 23-08-2024 | Vizite: 63 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării