O mică moleculă de ARN ar putea fi esențială în tratamentul cancerului
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 27-09-2023
Cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst au făcut o descoperire revoluționară care ar putea schimba modul în care înțelegem și tratăm cancerul. Ei au identificat un tip specific de microARN, numit let-7, care joacă un rol esențial în formarea „memoriei” celulelor T, componenta cheie a sistemului nostru imunitar. Această memorie celulară este, de fapt, mecanismul care stă la baza eficacității vaccinurilor.
Profesorul Leonid Pobezinsky, unul dintre autorii principali ai studiului, explică faptul că celulele T sunt ca soldații corpului nostru, specializați în detectarea și eliminarea atât a invadatorilor externi, cum ar fi virușii, cât și a celulelor modificate, precum cele cancerigene. În mod normal, aceste celule T sunt într-o stare de „naivitate”, așteptând să fie activate. Odată ce detectează un antigen străin, ele se transformă în celule T ucigașe și încep să atace. După ce misiunea este îndeplinită, majoritatea acestora mor, dar câteva rămân ca celule de memorie, formând un grup specializat care își amintește de inamicul cu care s-au confruntat.
Acesta este și principiul pe care se bazează vaccinurile: introducerea unei forme slăbite a unui patogen în organism pentru a „antrena” celulele de memorie. Cu toate acestea, până acum nu s-a înțeles pe deplin cum celulele T își creează această memorie. Mai mult, celulele tumorale au capacitatea de a „păcăli” celulele T, inhibându-le înainte ca acestea să poată forma un grup de memorie, ceea ce permite cancerului să progreseze.
Descoperirea cheie a studiului este că nivelul de let-7 din celulele T influențează capacitatea acestora de a deveni celule de memorie și, implicit, de a lupta împotriva cancerului. Cu cât o celulă T are mai mult let-7, cu atât este mai puțin susceptibilă să fie dezactivată de celulele tumorale și mai capabilă să devină o celulă de memorie eficientă.
Echipa de cercetare este optimistă că această descoperire va deschide noi căi pentru dezvoltarea terapiilor imunologice împotriva cancerului, oferind o nouă înțelegere a modului în care sistemul imunitar poate fi „programat” pentru a lupta mai eficient împotriva acestei boli devastatoare.
sursa: Science Daily
foto: University of Massachusetts Amherst
Profesorul Leonid Pobezinsky, unul dintre autorii principali ai studiului, explică faptul că celulele T sunt ca soldații corpului nostru, specializați în detectarea și eliminarea atât a invadatorilor externi, cum ar fi virușii, cât și a celulelor modificate, precum cele cancerigene. În mod normal, aceste celule T sunt într-o stare de „naivitate”, așteptând să fie activate. Odată ce detectează un antigen străin, ele se transformă în celule T ucigașe și încep să atace. După ce misiunea este îndeplinită, majoritatea acestora mor, dar câteva rămân ca celule de memorie, formând un grup specializat care își amintește de inamicul cu care s-au confruntat.
Acesta este și principiul pe care se bazează vaccinurile: introducerea unei forme slăbite a unui patogen în organism pentru a „antrena” celulele de memorie. Cu toate acestea, până acum nu s-a înțeles pe deplin cum celulele T își creează această memorie. Mai mult, celulele tumorale au capacitatea de a „păcăli” celulele T, inhibându-le înainte ca acestea să poată forma un grup de memorie, ceea ce permite cancerului să progreseze.
Descoperirea cheie a studiului este că nivelul de let-7 din celulele T influențează capacitatea acestora de a deveni celule de memorie și, implicit, de a lupta împotriva cancerului. Cu cât o celulă T are mai mult let-7, cu atât este mai puțin susceptibilă să fie dezactivată de celulele tumorale și mai capabilă să devină o celulă de memorie eficientă.
Echipa de cercetare este optimistă că această descoperire va deschide noi căi pentru dezvoltarea terapiilor imunologice împotriva cancerului, oferind o nouă înțelegere a modului în care sistemul imunitar poate fi „programat” pentru a lupta mai eficient împotriva acestei boli devastatoare.
sursa: Science Daily
foto: University of Massachusetts Amherst
Actualizat la 27-09-2023 | Vizite: 63 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării