Noile progrese în tratamentul limfomului Hodgkin oferă speranță persoanelor afectate

Linfomul Hodgkin (HL) reprezintă un tip comun de tumoră hematologică malignă a ganglionilor limfatici și a sistemului limfatic, constituind 10% din toate limfoamele. Aceasta include două subtipuri principale: HL clasic (cHL) și HL predominant limfocitar nodular. Cu progresele recente în regimurile de chimioterapie, ratele de supraviețuire pe termen lung ale pacienților cu HL au crescut la aproximativ 80%. Cu toate acestea, unii pacienți nu răspund la terapia de linia întâi sau experimentează recidive clinice. O varietate de terapii noi pentru limfom s-au dezvoltat rapid în ultima vreme. Imunoterapiile, cum ar fi inhibitorii de puncte de control imun, conjugatele drog-anticorp, anticorpii bivalenți și terapia celulară, devin din ce în ce mai importante în dezvoltarea regimurilor pentru HL.
Departamentul de limfom de la Institutul și Spitalul de Cancer al Universității Medicale din Tianjin a oferit o actualizare amănunțită despre tratamentele pentru limfom Hodgkin în jurnalul Cancer Biology & Medicine. Studiul explorează cele mai recente progrese în regimurile terapeutice ale limfomului Hodgkin, oferind speranță comunității medicale și pacienților.

Strategiile de tratament pentru HL în stadiu incipient

Strategiile inițiale de tratament pentru HL se decid în funcție de histologie (cHL sau HL predominant limfocitar nodular), stadiu și factori de risc adversi. Principiile de management ale HL sunt că pacienții în stadiu incipient sunt tratați cu o combinație de chimioterapie urmată de radioterapie, în timp ce pacienții în stadiu avansat urmează un tratament chimioterapic mai lung, cu sau fără radioterapie.

Pacienții cu cHL în stadiu limitat primesc chimioterapie cu 2–4 cicluri de doxorubicină, bleomicină, vinblastină și dacarbazină (ABVD) urmate de radioterapie limitată la ganglionii limfatici implicați pentru consolidare.

Opțiuni de tratament pentru HL avansat

Anticorpii PD1

Obiectivul principal pentru pacienții diagnosticați cu boală avansată (stadiul IIB–IV) este de a crește proporția indivizilor care ating remisia susținută, reducând în același timp apariția efectelor adverse pe termen lung. Mai multe studii au explorat eficacitatea și efectele adverse ale utilizării anticorpilor PD1 în combinație cu chimioterapia.

Strategii pentru boala recurentă/refractară

Terapia PD-1 plus BV

Chimioterapia multi-agent a realizat progrese semnificative în ultimii ani, dar aproximativ 10% dintre pacienții cu HL nu răspund la tratament și au un risc crescut de deces. Pentru pacienții eligibili pentru transplant, se recomandă o combinație de chimioterapie de salvare de linia a doua împreună cu transplantul autolog de celule stem hematopoietice.

Anticorp bivalent

Deoarece unii pacienți cu HL R/R se confruntă cu probleme de rezistență, ar trebui explorate noi strategii terapeutice. Rezultatele anticorpului bivalent CD47/PD-L1 IBI322 în cHL rezistent la tratamentul anti-PD-1 sau PD-L1 au arătat o rată de răspuns obiectiv (ORR) de 47,8% și o rată de control al bolii de 91,3%.

Terapia CAR-T

Terapia celulară este considerată o abordare terapeutică nouă și foarte promițătoare. Studiile anterioare au demonstrat eficacitatea antitumorală a celulelor T cu receptor antigenic chimeric (CAR) specifice pentru CD30 în HL R/R.

Opțiuni de tratament pentru pacienții mai în vârstă

În cazul pacienților cu vârsta peste 60 de ani, boala se prezintă de obicei cu caracteristici agresive și factori prognostici nefavorabili. Prin urmare, managementul pacienților mai în vârstă prezintă provocări considerabile, datorită capacității lor limitate de a tolera opțiuni de tratament intensive.

Concluzii

Principiile de management ale HL implică o abordare stratificată a tratamentului în funcție de stadiu și factorii de risc, implicând utilizarea cuprinzătoare a chimioterapiei și radioterapiei. Obiectivele tratamentului includ îmbunătățirea rezultatului terapeutic; atenuarea toxicității, în special a efectelor adverse pe termen lung, prin regimuri de chimioterapie cu toxicitate scăzută și minimizarea numărului de cicluri de chimioterapie. Abordările terapeutice emergente, cum ar fi anticorpii bivalenți și terapia celulară, au arătat activitate antitumorală promițătoare și pot aduce speranță pacienților cu HL R/R. O perspectivă promițătoare pentru avansările viitoare este incorporarea agenților noi în terapia combinată pentru a spori eficacitatea rezultatelor tratamentului pentru pacienții cu limfom Hodgkin.

sursa: News Medical