Noi descoperiri privind determinarea riscului de melanom
Autor: Teodorescu Mihai | actualizat la 27-08-2025
O nouă modalitate de determinare a riscului de a dezvolta melanom a fost descoperită de către cercetătorii de la Universitatea din Queensland. Studiul acestora, cu o durată de nouă luni, a avut ca scop investigarea bazelor genetice ale diferitelor clase de alunițe sau nervi, pe baza rezultatelor evaluându-se riscul de melanom. Concluzia cercetărilor a fost aceea că variațiile specifice ale genelor ar putea să afecteze numărul și tipurile de alunițe de pe corp, ceea ce ar putea evidenția și rolul alunițelor în dezvoltarea melanomului. Au fost descoperite relații majore între gene și numărul de alunițe, anumite tipuri de gene influențând dezvoltarea în mod particular a unui anumit tip de alunițe, periculoase pentru sănătate. Gruparea alunițelor pe categorii și analizarea lor în mod distinct ar putea ajuta la stabilirea riscului de a face cancer de piele.
La studiu au luat parte mai bine de 1.200 de persoane, jumătate dintre subiecți fiind diagnosticați cu cancer de piele. Cu ajutorul dermatoscopului au fost evaluate în mod complet și diferențial cele trei clase de alunițe cunoscute (reticulare, globulare și nespecifice) de pe pielea fiecărui participant. În cadrul studiilor a fost evidențiată o scădere a numărului de alunițe de tip globular, odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, a fost remarcată o creștere a cantității de alunițe nespecifice, acesta fiind și motivul creșterii riscurilor de melanom după vârsta de 50-60 de ani. Alunițele reticulare, deși nu au o scădere la fel de pronunțată, tind, de asemenea, să apară mult mai puțin frecvent după o anumită vârstă. De regulă, atunci când acestea reapar, se dezvoltă în forma modelului nespecific, devenind periculoase pentru sănătate. Persoanele cu un număr crescut de alunițe nespecifice au cel mai crescut risc de melanom.
Melanomul, apărut în urma creșterii incontrolabile a melanocitelor, reprezintă cancerul de piele care determină cele mai multe decese, în ciuda faptului că nu este considerat cel mai comun tip de cancer de piele. Raportul dintre genă și numărul sau tipurile alunițelor de pe corp i-ar putea ajuta pe dermatologi să depisteze din timp persoanele cu risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer, astfel încât intervenția să fie una rapidă, pentru a limita în acest fel eventualele complicații ce pot să apară.
Sursa: Science Daily
La studiu au luat parte mai bine de 1.200 de persoane, jumătate dintre subiecți fiind diagnosticați cu cancer de piele. Cu ajutorul dermatoscopului au fost evaluate în mod complet și diferențial cele trei clase de alunițe cunoscute (reticulare, globulare și nespecifice) de pe pielea fiecărui participant. În cadrul studiilor a fost evidențiată o scădere a numărului de alunițe de tip globular, odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, a fost remarcată o creștere a cantității de alunițe nespecifice, acesta fiind și motivul creșterii riscurilor de melanom după vârsta de 50-60 de ani. Alunițele reticulare, deși nu au o scădere la fel de pronunțată, tind, de asemenea, să apară mult mai puțin frecvent după o anumită vârstă. De regulă, atunci când acestea reapar, se dezvoltă în forma modelului nespecific, devenind periculoase pentru sănătate. Persoanele cu un număr crescut de alunițe nespecifice au cel mai crescut risc de melanom.
Melanomul, apărut în urma creșterii incontrolabile a melanocitelor, reprezintă cancerul de piele care determină cele mai multe decese, în ciuda faptului că nu este considerat cel mai comun tip de cancer de piele. Raportul dintre genă și numărul sau tipurile alunițelor de pe corp i-ar putea ajuta pe dermatologi să depisteze din timp persoanele cu risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer, astfel încât intervenția să fie una rapidă, pentru a limita în acest fel eventualele complicații ce pot să apară.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 27-08-2025 | Vizite: 581 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării