Nivelul de seleniu din organism influențează riscul pentru cancer hepatic
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 02-09-2025
Seleniul din dietă este un oligoelement esențial pentru organismul nostru. Pornind de la această premisă, un studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition a remarcat în cazul concentrațiilor sangvine crescute de seleniu și un risc mai redus de a dezvolta cancer hepatic.
Seleniul se găsește în mod natural în alimente de origine animală în special (pește, moluște, crustacee, carne, lapte, ouă), dar și în fructele și semințele oleaginoase. Seleniul din dietă este preluat din sol de către vegetale într-o primă fază și ajunge în organismul uman și animal în urma ingestiei lor. Comparativ cu alte locații geografice, solul din regiunea Europei este deficitar în acest microelement, iar carența de seleniu este întâlnită în diferite grade de severitate în rândul populației europene.
Deși deficitul de seleniu a fost identificat drept un factor de risc pentru o seamă de patologii cronice, în Europa, dieta nu este îmbogățită cu seleniu, iar suplimentarea non-dietetică a acestui microelement nu reprezintă o modalitate de rutină pentru a asigura un aport adecvat de seleniu.
Potrivit opiniei experților, carența de seleniu este un factor de risc major pentru apariția cancerului hepatic. În concordanță cu studiile efectuate până în prezent, în rândul persoanelor cu un status deficitar al seleniului din organism, se apreciază un risc de 5 – 10 ori mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular.
Studiul în cauză a analizat o cohortă de circa 477,000 persoane, iar cazurile au fost reprezentate de totalitatea participanților care au dezvoltat carcinom hepatocelular în decursul celor 10 ani de monitorizare. Mostre de sânge au fost recoltate de la martorii sănătoși deopotrivă.
Cercetătorii sublianiază faptul că „studiul realizat nu a demonstrat că suplimentarea cu seleniu ar avea un efect protectiv direct asupra riscului de cancer, în schimb confirmă importanța unei alimentații echilibrate care să asigure un aport ideal constant de seleniu din dietă.”
Studii anterioare sugerează o asociere similară între statusul seleniului din organism și riscul pentru cancer de colon, respectiv al patologiilor tiroidiene autoimune.
Sursa: Science Dailly
Seleniul se găsește în mod natural în alimente de origine animală în special (pește, moluște, crustacee, carne, lapte, ouă), dar și în fructele și semințele oleaginoase. Seleniul din dietă este preluat din sol de către vegetale într-o primă fază și ajunge în organismul uman și animal în urma ingestiei lor. Comparativ cu alte locații geografice, solul din regiunea Europei este deficitar în acest microelement, iar carența de seleniu este întâlnită în diferite grade de severitate în rândul populației europene.
Deși deficitul de seleniu a fost identificat drept un factor de risc pentru o seamă de patologii cronice, în Europa, dieta nu este îmbogățită cu seleniu, iar suplimentarea non-dietetică a acestui microelement nu reprezintă o modalitate de rutină pentru a asigura un aport adecvat de seleniu.
Potrivit opiniei experților, carența de seleniu este un factor de risc major pentru apariția cancerului hepatic. În concordanță cu studiile efectuate până în prezent, în rândul persoanelor cu un status deficitar al seleniului din organism, se apreciază un risc de 5 – 10 ori mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular.
Studiul în cauză a analizat o cohortă de circa 477,000 persoane, iar cazurile au fost reprezentate de totalitatea participanților care au dezvoltat carcinom hepatocelular în decursul celor 10 ani de monitorizare. Mostre de sânge au fost recoltate de la martorii sănătoși deopotrivă.
Cercetătorii sublianiază faptul că „studiul realizat nu a demonstrat că suplimentarea cu seleniu ar avea un efect protectiv direct asupra riscului de cancer, în schimb confirmă importanța unei alimentații echilibrate care să asigure un aport ideal constant de seleniu din dietă.”
Studii anterioare sugerează o asociere similară între statusul seleniului din organism și riscul pentru cancer de colon, respectiv al patologiilor tiroidiene autoimune.
Sursa: Science Dailly
Actualizat la 02-09-2025 | Vizite: 1194 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării