Nivelul de seleniu din organism influențează riscul pentru cancer hepatic
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 02-09-2025
Seleniul din dietă este un oligoelement esențial pentru organismul nostru. Pornind de la această premisă, un studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition a remarcat în cazul concentrațiilor sangvine crescute de seleniu și un risc mai redus de a dezvolta cancer hepatic.
Seleniul se găsește în mod natural în alimente de origine animală în special (pește, moluște, crustacee, carne, lapte, ouă), dar și în fructele și semințele oleaginoase. Seleniul din dietă este preluat din sol de către vegetale într-o primă fază și ajunge în organismul uman și animal în urma ingestiei lor. Comparativ cu alte locații geografice, solul din regiunea Europei este deficitar în acest microelement, iar carența de seleniu este întâlnită în diferite grade de severitate în rândul populației europene.
Deși deficitul de seleniu a fost identificat drept un factor de risc pentru o seamă de patologii cronice, în Europa, dieta nu este îmbogățită cu seleniu, iar suplimentarea non-dietetică a acestui microelement nu reprezintă o modalitate de rutină pentru a asigura un aport adecvat de seleniu.
Potrivit opiniei experților, carența de seleniu este un factor de risc major pentru apariția cancerului hepatic. În concordanță cu studiile efectuate până în prezent, în rândul persoanelor cu un status deficitar al seleniului din organism, se apreciază un risc de 5 – 10 ori mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular.
Studiul în cauză a analizat o cohortă de circa 477,000 persoane, iar cazurile au fost reprezentate de totalitatea participanților care au dezvoltat carcinom hepatocelular în decursul celor 10 ani de monitorizare. Mostre de sânge au fost recoltate de la martorii sănătoși deopotrivă.
Cercetătorii sublianiază faptul că „studiul realizat nu a demonstrat că suplimentarea cu seleniu ar avea un efect protectiv direct asupra riscului de cancer, în schimb confirmă importanța unei alimentații echilibrate care să asigure un aport ideal constant de seleniu din dietă.”
Studii anterioare sugerează o asociere similară între statusul seleniului din organism și riscul pentru cancer de colon, respectiv al patologiilor tiroidiene autoimune.
Sursa: Science Dailly
Seleniul se găsește în mod natural în alimente de origine animală în special (pește, moluște, crustacee, carne, lapte, ouă), dar și în fructele și semințele oleaginoase. Seleniul din dietă este preluat din sol de către vegetale într-o primă fază și ajunge în organismul uman și animal în urma ingestiei lor. Comparativ cu alte locații geografice, solul din regiunea Europei este deficitar în acest microelement, iar carența de seleniu este întâlnită în diferite grade de severitate în rândul populației europene.
Deși deficitul de seleniu a fost identificat drept un factor de risc pentru o seamă de patologii cronice, în Europa, dieta nu este îmbogățită cu seleniu, iar suplimentarea non-dietetică a acestui microelement nu reprezintă o modalitate de rutină pentru a asigura un aport adecvat de seleniu.
Potrivit opiniei experților, carența de seleniu este un factor de risc major pentru apariția cancerului hepatic. În concordanță cu studiile efectuate până în prezent, în rândul persoanelor cu un status deficitar al seleniului din organism, se apreciază un risc de 5 – 10 ori mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular.
Studiul în cauză a analizat o cohortă de circa 477,000 persoane, iar cazurile au fost reprezentate de totalitatea participanților care au dezvoltat carcinom hepatocelular în decursul celor 10 ani de monitorizare. Mostre de sânge au fost recoltate de la martorii sănătoși deopotrivă.
Cercetătorii sublianiază faptul că „studiul realizat nu a demonstrat că suplimentarea cu seleniu ar avea un efect protectiv direct asupra riscului de cancer, în schimb confirmă importanța unei alimentații echilibrate care să asigure un aport ideal constant de seleniu din dietă.”
Studii anterioare sugerează o asociere similară între statusul seleniului din organism și riscul pentru cancer de colon, respectiv al patologiilor tiroidiene autoimune.
Sursa: Science Dailly
Actualizat la 02-09-2025 | Vizite: 1210 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1