Moleculele de zahăr, o țintă potențială pentru dezvoltarea unor noi terapii împotriva cancerului
Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Basel descrie o modalitate eficientă prin care poate fi neutralizat mecanismul prin care celulele canceroase evită atacurile sistemului imunitar al organismului, folosind moleculele de zahăr de pe suprafața lor. Descoperirile se pot dovedi extrem de importante, în vederea identificării unor noi terapii eficiente împotriva cancerului.
Sistemul imunitar al organismului uman are capacitatea de a îndepărta cu ușurință celulele anormale, prin intermediul unui mecanism care poate depista o serie de caracteristici incorporate doar în celulele sănătoase. Cu toate acestea, celulele canceroase posedă capacitatea de a manipula mecanismele de siguranță ale celulelor sănătoase și de a păcăli astfel sistemul imunitar, care va considera celulele canceroase ca fiind unele sănătoase.
Progresele din ultimii ani au permis dezvoltarea unor terapii care pot împiedică celulele canceroase să inhibe răspunsul imun. Cunoscute sub denumirea de „puncte de control imun”, aceste terapii utilizează proteine produse artificial, care ajută sistemul imunitar să depisteze și să atace celulele canceroase. Există, însă, multe tumori care pot continua să se dezvolte, în ciuda atacurilor sistemului imunitar, nivelurile de succes ale terapiei fiind unele modeste. Din acest motiv, cercetătorii au încercat în ultimii ani să identifice noi abordări pentru a angaja răspunsurile imune anti-tumorale mai eficient.
După multiple încercări, o echipă de cercetători din care face parte și profesorul Carolyn Bertozzi, laureat al premiului Nobel, a identificat o abordare promițătoare. Mai exact, cercetătorii au descoperit că modificarea moleculelor de zahăr de pe suprafața celulelor canceroase poate determina o creștere semnificativă a răspunsului imun antitumoral, lucru demonstrat în experimente de laborator efectuate pe șoareci. „Abordarea noastră, atunci când este combinată cu metodele de blocare a punctelor de control imun, ar putea stopa într-adevăr creșterea tumorii la șoarecii de laborator”, a declarat autorul studiului, profesorul Heinz Läubli de la Universitatea din Basel.
sursa: Science Daily
foto: Anticorpi și celule T atacă o celulă canceroasă. (Image: iStock)
Sistemul imunitar al organismului uman are capacitatea de a îndepărta cu ușurință celulele anormale, prin intermediul unui mecanism care poate depista o serie de caracteristici incorporate doar în celulele sănătoase. Cu toate acestea, celulele canceroase posedă capacitatea de a manipula mecanismele de siguranță ale celulelor sănătoase și de a păcăli astfel sistemul imunitar, care va considera celulele canceroase ca fiind unele sănătoase.
Progresele din ultimii ani au permis dezvoltarea unor terapii care pot împiedică celulele canceroase să inhibe răspunsul imun. Cunoscute sub denumirea de „puncte de control imun”, aceste terapii utilizează proteine produse artificial, care ajută sistemul imunitar să depisteze și să atace celulele canceroase. Există, însă, multe tumori care pot continua să se dezvolte, în ciuda atacurilor sistemului imunitar, nivelurile de succes ale terapiei fiind unele modeste. Din acest motiv, cercetătorii au încercat în ultimii ani să identifice noi abordări pentru a angaja răspunsurile imune anti-tumorale mai eficient.
După multiple încercări, o echipă de cercetători din care face parte și profesorul Carolyn Bertozzi, laureat al premiului Nobel, a identificat o abordare promițătoare. Mai exact, cercetătorii au descoperit că modificarea moleculelor de zahăr de pe suprafața celulelor canceroase poate determina o creștere semnificativă a răspunsului imun antitumoral, lucru demonstrat în experimente de laborator efectuate pe șoareci. „Abordarea noastră, atunci când este combinată cu metodele de blocare a punctelor de control imun, ar putea stopa într-adevăr creșterea tumorii la șoarecii de laborator”, a declarat autorul studiului, profesorul Heinz Läubli de la Universitatea din Basel.
sursa: Science Daily
foto: Anticorpi și celule T atacă o celulă canceroasă. (Image: iStock)
Actualizat la 18-11-2022 | Vizite: 78 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1