Moleculele de zahăr, o țintă potențială pentru dezvoltarea unor noi terapii împotriva cancerului
Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Basel descrie o modalitate eficientă prin care poate fi neutralizat mecanismul prin care celulele canceroase evită atacurile sistemului imunitar al organismului, folosind moleculele de zahăr de pe suprafața lor. Descoperirile se pot dovedi extrem de importante, în vederea identificării unor noi terapii eficiente împotriva cancerului.
Sistemul imunitar al organismului uman are capacitatea de a îndepărta cu ușurință celulele anormale, prin intermediul unui mecanism care poate depista o serie de caracteristici incorporate doar în celulele sănătoase. Cu toate acestea, celulele canceroase posedă capacitatea de a manipula mecanismele de siguranță ale celulelor sănătoase și de a păcăli astfel sistemul imunitar, care va considera celulele canceroase ca fiind unele sănătoase.
Progresele din ultimii ani au permis dezvoltarea unor terapii care pot împiedică celulele canceroase să inhibe răspunsul imun. Cunoscute sub denumirea de „puncte de control imun”, aceste terapii utilizează proteine produse artificial, care ajută sistemul imunitar să depisteze și să atace celulele canceroase. Există, însă, multe tumori care pot continua să se dezvolte, în ciuda atacurilor sistemului imunitar, nivelurile de succes ale terapiei fiind unele modeste. Din acest motiv, cercetătorii au încercat în ultimii ani să identifice noi abordări pentru a angaja răspunsurile imune anti-tumorale mai eficient.
După multiple încercări, o echipă de cercetători din care face parte și profesorul Carolyn Bertozzi, laureat al premiului Nobel, a identificat o abordare promițătoare. Mai exact, cercetătorii au descoperit că modificarea moleculelor de zahăr de pe suprafața celulelor canceroase poate determina o creștere semnificativă a răspunsului imun antitumoral, lucru demonstrat în experimente de laborator efectuate pe șoareci. „Abordarea noastră, atunci când este combinată cu metodele de blocare a punctelor de control imun, ar putea stopa într-adevăr creșterea tumorii la șoarecii de laborator”, a declarat autorul studiului, profesorul Heinz Läubli de la Universitatea din Basel.
sursa: Science Daily
foto: Anticorpi și celule T atacă o celulă canceroasă. (Image: iStock)
Sistemul imunitar al organismului uman are capacitatea de a îndepărta cu ușurință celulele anormale, prin intermediul unui mecanism care poate depista o serie de caracteristici incorporate doar în celulele sănătoase. Cu toate acestea, celulele canceroase posedă capacitatea de a manipula mecanismele de siguranță ale celulelor sănătoase și de a păcăli astfel sistemul imunitar, care va considera celulele canceroase ca fiind unele sănătoase.
Progresele din ultimii ani au permis dezvoltarea unor terapii care pot împiedică celulele canceroase să inhibe răspunsul imun. Cunoscute sub denumirea de „puncte de control imun”, aceste terapii utilizează proteine produse artificial, care ajută sistemul imunitar să depisteze și să atace celulele canceroase. Există, însă, multe tumori care pot continua să se dezvolte, în ciuda atacurilor sistemului imunitar, nivelurile de succes ale terapiei fiind unele modeste. Din acest motiv, cercetătorii au încercat în ultimii ani să identifice noi abordări pentru a angaja răspunsurile imune anti-tumorale mai eficient.
După multiple încercări, o echipă de cercetători din care face parte și profesorul Carolyn Bertozzi, laureat al premiului Nobel, a identificat o abordare promițătoare. Mai exact, cercetătorii au descoperit că modificarea moleculelor de zahăr de pe suprafața celulelor canceroase poate determina o creștere semnificativă a răspunsului imun antitumoral, lucru demonstrat în experimente de laborator efectuate pe șoareci. „Abordarea noastră, atunci când este combinată cu metodele de blocare a punctelor de control imun, ar putea stopa într-adevăr creșterea tumorii la șoarecii de laborator”, a declarat autorul studiului, profesorul Heinz Läubli de la Universitatea din Basel.
sursa: Science Daily
foto: Anticorpi și celule T atacă o celulă canceroasă. (Image: iStock)
Actualizat la 18-11-2022 | Vizite: 65 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării