Modificările în alimentație pot îmbunătății rezultatele tratamentului cancerului de colon
Schimbarea alimentației, prin reducerea consumului de proteine, poate crește eficacitatea tratamentului împotriva cancerului de colon, potrivit rezultatelor unui studiu experimental. Oamenii de știință implicați în realizarea studiului au descoperit, în urma experimentelor efectuate pe șoareci și pe celule prelevate de la oameni, că dieta săracă în proteine determină blocarea căii de semnalizare a nutrienților care activează mTORC1, un regulator principal al proliferării cancerului.
Progresia cancerului în organismele umane este influențată de prezența nutrienților, care ajută celulele canceroase să supraviețuiască și să se răspândească. Molecula mTORC1, un regulator al creșterii celulare, permite celulelor canceroase să facă diferența dintre nutrienți și ulterior să crească și să prolifereze. Limitarea nutrienților existenți duce la oprirea mTORC1, efectul imediat fiind o limitare a răspândirii cancerului.
Descoperirile cercetătorilor, realizate în urma experimentelor pe șoareci și pe celule de laborator umane, indică faptul că dietele sărace în proteine pot bloca calea de semnalizare a nutrienților care activează molecula mTORC1. Dieta, în special bazată pe reducerea consumului de alimente bogate în doi aminoacizi, poate modifica semnalele nutriționale prin complexul GATOR, responsabil cu oprirea sau pornirea mTORC1. Încercările anterioare de blocare a activității moleculei mTORC1, prin inhibarea semnalelor GATOR, au fost însoțite de importante efecte adverse sau de recidiva cancerului.
Studiul actual indică faptul că limitarea aminoacizilor cu ajutorul unei diete sărace în proteine este eficientă în blocarea căii nutrienților, fără efecte adverse și fără risc de recidivă. Cercetătorii au confirmat descoperirile în experimentele efectuate pe celule și șoareci, la care limitarea aminoacizilor a oprit răspândirea cancerului și a dus la creșterea morții celulare.
sursa: Science Daily
foto: Colorarea verde arată că mTORC1 este semnificativ crescut din cauza perturbării GATOR1 într-un model de șoarece de cancer de colon. Credit: Sumeet Solanki, Ph.D.
Progresia cancerului în organismele umane este influențată de prezența nutrienților, care ajută celulele canceroase să supraviețuiască și să se răspândească. Molecula mTORC1, un regulator al creșterii celulare, permite celulelor canceroase să facă diferența dintre nutrienți și ulterior să crească și să prolifereze. Limitarea nutrienților existenți duce la oprirea mTORC1, efectul imediat fiind o limitare a răspândirii cancerului.
Descoperirile cercetătorilor, realizate în urma experimentelor pe șoareci și pe celule de laborator umane, indică faptul că dietele sărace în proteine pot bloca calea de semnalizare a nutrienților care activează molecula mTORC1. Dieta, în special bazată pe reducerea consumului de alimente bogate în doi aminoacizi, poate modifica semnalele nutriționale prin complexul GATOR, responsabil cu oprirea sau pornirea mTORC1. Încercările anterioare de blocare a activității moleculei mTORC1, prin inhibarea semnalelor GATOR, au fost însoțite de importante efecte adverse sau de recidiva cancerului.
Studiul actual indică faptul că limitarea aminoacizilor cu ajutorul unei diete sărace în proteine este eficientă în blocarea căii nutrienților, fără efecte adverse și fără risc de recidivă. Cercetătorii au confirmat descoperirile în experimentele efectuate pe celule și șoareci, la care limitarea aminoacizilor a oprit răspândirea cancerului și a dus la creșterea morții celulare.
sursa: Science Daily
foto: Colorarea verde arată că mTORC1 este semnificativ crescut din cauza perturbării GATOR1 într-un model de șoarece de cancer de colon. Credit: Sumeet Solanki, Ph.D.
Actualizat la 09-12-2022 | Vizite: 79 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1