Microbii au un rol cheie în carcinogeneză
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 02-08-2024
Studiul realizat de laboratorul condus de Janoș Terzić de la Universitatea din Split, în colaborare cu grupul lui Michael Zimmermann de la EMBL Heidelberg, a explorat rolul microbiomului intestinal în dezvoltarea cancerului indus de carcinogeni. Utilizând un model de laborator cu șoareci, cercetătorii au observat că administrarea de antibiotice, care reduce semnificativ flora intestinală, scade drastic incidența tumorilor vezicale induse de nitrozamină (BBN), un compus prezent în fumul de tutun. Acest fenomen a fost atribuit capacității anumitor bacterii intestinale de a transforma BBN în BCPN, o altă nitrozamină care se concentrează în vezica urinară și stimulează formarea tumorilor într-un mod dependent de microbiom.
Analizând peste 500 de specii de bacterii izolate și cultivate, echipa a identificat 12 specii bacteriene capabile să biotransforme BBN în BCPN. Aceste specii, deși asociate mai frecvent cu pielea și prezente în abundență scăzută în intestin, s-ar putea transfera ocazional în intestin, un fenomen posibil influențat de comportamentul de îngrijire personală al animalelor.
Ulterior, utilizând probe fecale umane, cercetătorii au demonstrat că și microbiomul uman poate converti BBN în BCPN, sugerând o posibilă predispoziție bazată pe compoziția microbiomului intestinal pentru carcinogeneza indusă chimic. Studiul sugerează că diferențele individuale în capacitatea de metabolizare a BBN de către microbiomul uman ar putea oferi o bază pentru evaluarea riscului individual de dezvoltare a cancerului.
În concluzie, descoperirile studiului propun o legătură semnificativă între microbiomul intestinal și metabolizarea carcinogenilor, deschizând calea pentru cercetări viitoare care să exploreze modul în care microbiomul influențează susceptibilitatea la cancer. Totuși, studiul subliniază necesitatea de a continua cercetările pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre microbiom și diferiți carcinogeni, în contextul complexității multifactoriale a cancerului.
sursa: News Medical
foto: Isabel Romero Calvo, European Molecular Biology Laboratory
Analizând peste 500 de specii de bacterii izolate și cultivate, echipa a identificat 12 specii bacteriene capabile să biotransforme BBN în BCPN. Aceste specii, deși asociate mai frecvent cu pielea și prezente în abundență scăzută în intestin, s-ar putea transfera ocazional în intestin, un fenomen posibil influențat de comportamentul de îngrijire personală al animalelor.
Ulterior, utilizând probe fecale umane, cercetătorii au demonstrat că și microbiomul uman poate converti BBN în BCPN, sugerând o posibilă predispoziție bazată pe compoziția microbiomului intestinal pentru carcinogeneza indusă chimic. Studiul sugerează că diferențele individuale în capacitatea de metabolizare a BBN de către microbiomul uman ar putea oferi o bază pentru evaluarea riscului individual de dezvoltare a cancerului.
În concluzie, descoperirile studiului propun o legătură semnificativă între microbiomul intestinal și metabolizarea carcinogenilor, deschizând calea pentru cercetări viitoare care să exploreze modul în care microbiomul influențează susceptibilitatea la cancer. Totuși, studiul subliniază necesitatea de a continua cercetările pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre microbiom și diferiți carcinogeni, în contextul complexității multifactoriale a cancerului.
sursa: News Medical
foto: Isabel Romero Calvo, European Molecular Biology Laboratory
Actualizat la 02-08-2024 | Vizite: 63 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării