Inteligența artificială, folosită pentru diagnosticarea cancerului mamar
Cancerul de sân este considerat unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la nivel global, anual fiind raportate aproximativ două milioane de noi îmbolnăviri. În Marea Britanie, cancerul de sân ocupă poziția fruntașă într-un clasament al celor mai comune cancere, una din opt femei fiind diagnosticată de-a lungul vieții cu această afecțiune. Diagnosticarea într-o fază incipientă a cancerului mamar poate să prevină complicațiile, șansele ca tratamentul să fie încununat cu succes fiind semnificativ mai mari. Depistarea precoce se face prin intermediul unui screening mamar, metoda principală de screening fiind mamografia.
Interpretarea unei mamografii reprezintă un proces complex, aptitudinile specialiștilor radiologi fiind vitale pentru detectarea și diagnosticarea timpurie a cancerului. În multe situații, semnele de cancer mamar pot fi unele false sau cancerul poate fi incorect diagnosticat. Conform statisticilor, erori de percepție sau de interpretare ale unei mamografii apar în aproximativ 20-30% dintre cazuri. Aceste erori sunt posibile din diverse cauze, însă cel mai adesea cauza este lipsa de expertiză a specialistului. Deficitul de cunoștințe ar putea să reprezinte și cauza potențialelor întârzieri de diagnostic.
Deoarece viitorul mamografiilor ar putea fi pus în pericol, au fost investigate modalități prin care acuratețea acestei proceduri ar putea fi sporită. Inteligența artificială ar putea fi folosită pentru accelerarea diagnosticului și pentru sporirea preciziei în diagnosticarea acestei maladii. O astfel de cercetare a fost deja efectuată la sfârșitul anului 2018, rezultatele fiind unele remarcabile: precizia de detectare a cancerului cu ajutorul algoritmilor inteligenței artificiale a fost comparabilă cu precizia unui radiolog expert. Într-un alt studiu a fost evidențiată o rată îmbunătățită de detectare a cancerului la sân, de la un procentaj de 83% la 86%, atunci când a fost utilizat sistemul de susținere AI.
În ciuda rezultatelor pozitive din timpul testelor, inteligența artificială ar putea fi introdusă în programele de screening doar dacă percepția pacienților și a specialiștilor despre acest nou concept este una pozitivă. De asemenea, sunt necesare multe reglaje, dar și multe alte studii care să ofere aceleași rezultate promițătoare. Aceste sisteme se află doar într-o fază de cercetare, ele nefiind folosite în cadrul studiilor cu intenția de a fi mai apoi utilizate în diagnostic. Percepția oamenilor despre asistența medicală generată cu ajutorul inteligenței artificiale încă nu este una pozitivă, doar 39% dintre persoanele intervievate fiind dispuși să fie diagnosticați astfel. În schimb, în grupul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, procentul de încredere este de 55%.
Sursa: The Conversation
Interpretarea unei mamografii reprezintă un proces complex, aptitudinile specialiștilor radiologi fiind vitale pentru detectarea și diagnosticarea timpurie a cancerului. În multe situații, semnele de cancer mamar pot fi unele false sau cancerul poate fi incorect diagnosticat. Conform statisticilor, erori de percepție sau de interpretare ale unei mamografii apar în aproximativ 20-30% dintre cazuri. Aceste erori sunt posibile din diverse cauze, însă cel mai adesea cauza este lipsa de expertiză a specialistului. Deficitul de cunoștințe ar putea să reprezinte și cauza potențialelor întârzieri de diagnostic.
Deoarece viitorul mamografiilor ar putea fi pus în pericol, au fost investigate modalități prin care acuratețea acestei proceduri ar putea fi sporită. Inteligența artificială ar putea fi folosită pentru accelerarea diagnosticului și pentru sporirea preciziei în diagnosticarea acestei maladii. O astfel de cercetare a fost deja efectuată la sfârșitul anului 2018, rezultatele fiind unele remarcabile: precizia de detectare a cancerului cu ajutorul algoritmilor inteligenței artificiale a fost comparabilă cu precizia unui radiolog expert. Într-un alt studiu a fost evidențiată o rată îmbunătățită de detectare a cancerului la sân, de la un procentaj de 83% la 86%, atunci când a fost utilizat sistemul de susținere AI.
În ciuda rezultatelor pozitive din timpul testelor, inteligența artificială ar putea fi introdusă în programele de screening doar dacă percepția pacienților și a specialiștilor despre acest nou concept este una pozitivă. De asemenea, sunt necesare multe reglaje, dar și multe alte studii care să ofere aceleași rezultate promițătoare. Aceste sisteme se află doar într-o fază de cercetare, ele nefiind folosite în cadrul studiilor cu intenția de a fi mai apoi utilizate în diagnostic. Percepția oamenilor despre asistența medicală generată cu ajutorul inteligenței artificiale încă nu este una pozitivă, doar 39% dintre persoanele intervievate fiind dispuși să fie diagnosticați astfel. În schimb, în grupul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, procentul de încredere este de 55%.
Sursa: The Conversation
Actualizat la 27-05-2019 | Vizite: 85 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1