Inițierea screening-ului pentru cancerul mamar la 40 de ani reduce cu 40% mortalitatea prin cancer

Care este momentul oportun pentru inițierea screening-ului pentru cancerul de sân, cât de des să fie efectuate mamografiile și până când? Sunt întrebări care stârnesc în continuare controverse și dezbateri aprinse.

Cu ajutorul unui nou studiu a fost comparat numărul de decese care ar fi putut fi prevenite prin aplicarea celor mai răspândite și acceptate recomandări de screening ale cancerului de sân – mamografiile. Publicat recent în jurnalul online CANCER, jurnal recenzat de experți ai Societății Americane a Cancerului, rezultatele obținute ar putea asigura indicații prețioase femeilor și cadrelor medicale în ceea ce privește alegerea celui mai potrivit regim de screening.

Pentru a le ajuta pe femei să ia decizii informate în legătură cu mamografia de screening, autorii studiului Elizabeth Kagan Arleo și R. Edward Hendrick au utilizat un model de simulare computerizată pentru a estima efectele celor mai cunoscute scheme de screening:

• Screening anual începând cu vârsta de 40 de ani
• Screening anual în intervalul de vârstă 45 – 54 de ani, respectiv bienal între 55 și 79 ani
• Screening bienal în intervalul de vârstă 50 -74 de ani.

Astfel, investigatorii au estimat câte decese prin cancer ar fi putut fi prevenite în funcție de regimul de screening ales.

 

Modelul de analiză ales de cercetători a luat în calcul nu doar beneficiile ci și riscurile asociate screening-ului, inclusiv situațiile care au necesitat analize imagistice amănunțite, în unele cazuri biopsie mamară, ambele metode prin care s-ar putea exclude diagnosticul de cancer mamar, în ciuda suspiciunilor apărute în urma mamografiei.


Într-un editorial care însoțește studiul, Otis Brawley, medic doctor și membru al Societății Americane a Cancerului atrage atenția că indiferent de cât de multe rezultate fals-pozitive se obțin în urma mamografiilor și biopsiilor, posibilitatea de a salva toate aceste vieți este incomparabilă.


Nicio metodă de screening nu este perfectă, iar limitările pe care mamografiile și biopsiile le prezintă trebuie comunicate eficient de către cadrele medicale și înțelese foarte bine de către paciente, până la descoperirea unor metode mult mai precise: „rămâne la latitudinea individului să judece câte rezultate fals-pozitive sunt prea multe și dăunătoare, cu prețul unei vieți salvate”.


Sursa: John Wiley & Sons, Inc.