Impactul poluării aerului înconjurător asupra riscului și supraviețuirii cancerului colorectal
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 22-04-2024
Cercetătorii au identificat particulele fine (PM) È™i oxidul de azot ca factori de risc majori pentru cancerul colorectal, subliniind necesitatea de a înÈ›elege mecanismele prin care aceÈ™ti poluanÈ›i influenÈ›ează patogeneza cancerului colorectal. Cercetarea publicată în eBioMedicine utilizează analiza de randomizare mendeliană pentru a evalua efectele poluării legate de metilarea ADNului, sugerând o legătură cauzală.
Studiul, folosind datele cohortei din UK Biobank, a inclus 428.632 de participanÈ›i, dintre care 2.401 au fost diagnosticaÈ›i cu cancer colorectal. Analiza a arătat o corelaÈ›ie pozitivă între expunerea la PM2.5 È™i riscul crescut de cancer colorectal, È™i a dezvoltat un Scor de Expunere la PoluanÈ›ii Aerului (APES), care indică o scădere a ratei de supravieÈ›uire la cancerul colorectal în funcÈ›ie de doza de expunere la poluanÈ›i.
Rezultatele studiului evidenÈ›iază modificările epigenetice în genele codante pentru proteine cum ar fi TMBIM1/PNKD, CXCR5, È™i TMEM110, care mediază efectele adverse ale poluării asupra cancerului colorectal. Aceste modificări sunt implicate în calea inflamatorie sistemică, crescând nivelurile de mRNA È™i proteine ale factorilor inflamatori cum ar fi interferonul-γ È™i interleukinele.
InteracÈ›iunile gene-mediu au arătat că expunerea la PM2.5 afectează specific situsul CpG rs876961 al genei TMBIM1/PNKD, influenÈ›ând supravieÈ›uirea în caz de cancer colorectal. În plus, expunerea pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu nivele crescute ale proteinelor C-reactive È™i cu starea inflamatorie sistemică.
Concluziile studiului confirmă efectul negativ al poluării aerului asupra riscului È™i supravieÈ›uirii în caz de cancer colorectal È™i rolul modificărilor epigenetice în patogeneza cancerului colorectal. Studiul sugerează că modificarea unor factori de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică È™i fumatul, în combinaÈ›ie cu reducerea expunerii la poluare, poate contribui la prevenirea cancerului colorectal. Aceste descoperiri solicită cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele prin care modificările epigenetice favorizează dezvoltarea cancerului colorectal.
sursa: News Medical
Studiul, folosind datele cohortei din UK Biobank, a inclus 428.632 de participanÈ›i, dintre care 2.401 au fost diagnosticaÈ›i cu cancer colorectal. Analiza a arătat o corelaÈ›ie pozitivă între expunerea la PM2.5 È™i riscul crescut de cancer colorectal, È™i a dezvoltat un Scor de Expunere la PoluanÈ›ii Aerului (APES), care indică o scădere a ratei de supravieÈ›uire la cancerul colorectal în funcÈ›ie de doza de expunere la poluanÈ›i.
Rezultatele studiului evidenÈ›iază modificările epigenetice în genele codante pentru proteine cum ar fi TMBIM1/PNKD, CXCR5, È™i TMEM110, care mediază efectele adverse ale poluării asupra cancerului colorectal. Aceste modificări sunt implicate în calea inflamatorie sistemică, crescând nivelurile de mRNA È™i proteine ale factorilor inflamatori cum ar fi interferonul-γ È™i interleukinele.
InteracÈ›iunile gene-mediu au arătat că expunerea la PM2.5 afectează specific situsul CpG rs876961 al genei TMBIM1/PNKD, influenÈ›ând supravieÈ›uirea în caz de cancer colorectal. În plus, expunerea pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu nivele crescute ale proteinelor C-reactive È™i cu starea inflamatorie sistemică.
Concluziile studiului confirmă efectul negativ al poluării aerului asupra riscului È™i supravieÈ›uirii în caz de cancer colorectal È™i rolul modificărilor epigenetice în patogeneza cancerului colorectal. Studiul sugerează că modificarea unor factori de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică È™i fumatul, în combinaÈ›ie cu reducerea expunerii la poluare, poate contribui la prevenirea cancerului colorectal. Aceste descoperiri solicită cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele prin care modificările epigenetice favorizează dezvoltarea cancerului colorectal.
sursa: News Medical
Actualizat la 22-04-2024 | Vizite: 76 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1