Impactul poluării aerului înconjurător asupra riscului și supraviețuirii cancerului colorectal
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 22-04-2024
Cercetătorii au identificat particulele fine (PM) și oxidul de azot ca factori de risc majori pentru cancerul colorectal, subliniind necesitatea de a înțelege mecanismele prin care acești poluanți influențează patogeneza cancerului colorectal. Cercetarea publicată în eBioMedicine utilizează analiza de randomizare mendeliană pentru a evalua efectele poluării legate de metilarea ADNului, sugerând o legătură cauzală.
Studiul, folosind datele cohortei din UK Biobank, a inclus 428.632 de participanți, dintre care 2.401 au fost diagnosticați cu cancer colorectal. Analiza a arătat o corelație pozitivă între expunerea la PM2.5 și riscul crescut de cancer colorectal, și a dezvoltat un Scor de Expunere la Poluanții Aerului (APES), care indică o scădere a ratei de supraviețuire la cancerul colorectal în funcție de doza de expunere la poluanți.
Rezultatele studiului evidențiază modificările epigenetice în genele codante pentru proteine cum ar fi TMBIM1/PNKD, CXCR5, și TMEM110, care mediază efectele adverse ale poluării asupra cancerului colorectal. Aceste modificări sunt implicate în calea inflamatorie sistemică, crescând nivelurile de mRNA și proteine ale factorilor inflamatori cum ar fi interferonul-γ și interleukinele.
Interacțiunile gene-mediu au arătat că expunerea la PM2.5 afectează specific situsul CpG rs876961 al genei TMBIM1/PNKD, influențând supraviețuirea în caz de cancer colorectal. În plus, expunerea pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu nivele crescute ale proteinelor C-reactive și cu starea inflamatorie sistemică.
Concluziile studiului confirmă efectul negativ al poluării aerului asupra riscului și supraviețuirii în caz de cancer colorectal și rolul modificărilor epigenetice în patogeneza cancerului colorectal. Studiul sugerează că modificarea unor factori de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică și fumatul, în combinație cu reducerea expunerii la poluare, poate contribui la prevenirea cancerului colorectal. Aceste descoperiri solicită cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele prin care modificările epigenetice favorizează dezvoltarea cancerului colorectal.
sursa: News Medical
Studiul, folosind datele cohortei din UK Biobank, a inclus 428.632 de participanți, dintre care 2.401 au fost diagnosticați cu cancer colorectal. Analiza a arătat o corelație pozitivă între expunerea la PM2.5 și riscul crescut de cancer colorectal, și a dezvoltat un Scor de Expunere la Poluanții Aerului (APES), care indică o scădere a ratei de supraviețuire la cancerul colorectal în funcție de doza de expunere la poluanți.
Rezultatele studiului evidențiază modificările epigenetice în genele codante pentru proteine cum ar fi TMBIM1/PNKD, CXCR5, și TMEM110, care mediază efectele adverse ale poluării asupra cancerului colorectal. Aceste modificări sunt implicate în calea inflamatorie sistemică, crescând nivelurile de mRNA și proteine ale factorilor inflamatori cum ar fi interferonul-γ și interleukinele.
Interacțiunile gene-mediu au arătat că expunerea la PM2.5 afectează specific situsul CpG rs876961 al genei TMBIM1/PNKD, influențând supraviețuirea în caz de cancer colorectal. În plus, expunerea pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu nivele crescute ale proteinelor C-reactive și cu starea inflamatorie sistemică.
Concluziile studiului confirmă efectul negativ al poluării aerului asupra riscului și supraviețuirii în caz de cancer colorectal și rolul modificărilor epigenetice în patogeneza cancerului colorectal. Studiul sugerează că modificarea unor factori de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică și fumatul, în combinație cu reducerea expunerii la poluare, poate contribui la prevenirea cancerului colorectal. Aceste descoperiri solicită cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele prin care modificările epigenetice favorizează dezvoltarea cancerului colorectal.
sursa: News Medical
Actualizat la 22-04-2024 | Vizite: 63 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării