Impactul dietei mediteraneene la adulții bolnavi de cancer
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 18-03-2024
Un studiu recent din Jurnalul European de Nutriție Clinică evaluează potențialul dietei mediteraneene ca strategie nutrițională pentru adulții cu cancer, evidențiind siguranța, beneficiile și fezabilitatea acesteia pentru această categorie demografică.
Având în vedere statutul cancerului ca principală problemă de sănătate la nivel mondial, care afectează aproape 20 de milioane de persoane, efectele adverse ale tratamentului cancerului - inclusiv îmbătrânirea rapidă, aberațiile metabolice și calitatea vieții reduse - reprezintă provocări semnificative. Dieta mediteraneană, cunoscută pentru aportul mare de legume, pește, leguminoase, fructe, nuci și ulei de măsline și pentru consumul limitat de alimente procesate, carne roșie și zaharuri adăugate, prezintă o intervenție promițătoare. Proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidante au fost legate de riscuri mai scăzute de boli cronice și de rezultate potențial îmbunătățite la supraviețuitorii de cancer.
Revizuirea sistematică a cuprins 15 studii axate pe impactul dietei mediteraneene asupra pacienților cu diferite tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, prostată și pulmonar și leucemie mieloidă acută. În timp ce majoritatea participanților au fost femei cu cancer de sân, studiile au variat în ceea ce privește obiectivele lor, de la pierderea în greutate la reducerea oboselii și îmbunătățirea calității generale a dietei. Descoperirile au arătat că aderarea la dieta mediteraneană a fost în general mare, cu beneficii notabile, cum ar fi reducerea greutății și a indicelul de masă corporală, scăderea masei de grăsime corporală, markeri metabolici și inflamatori îmbunătățiți și îmbunătățirea calității vieții și a sănătății.
Cu toate acestea, studiile revizuite au fost diverse în ceea ce privește designul și specificul dietei, ceea ce face dificilă generalizarea constatărilor sau recomandarea fără echivoc a dietei mediteraneene pentru pacienții cu cancer. În ciuda acestui fapt, siguranța și fezabilitatea dietei au fost confirmate, intervențiile conduse de nutriționiști arătând rate deosebit de ridicate de aderență. Dovezile susțin rolul dietei mediteraneene în managementul greutății, în special pentru persoanele supraponderale sau obeze care urmează terapie hormonală sau post-tratament pentru cancerul de sân sau de prostată, cu o pierdere medie în greutate de până la 4 kg.
Revizuirea solicită cercetări suplimentare pentru a stabili eficacitatea dietei mediteraneene în prevenirea și gestionarea bolilor cronice în rândul supraviețuitorilor de cancer cu risc crescut. În plus, ar trebui explorate strategii de păstrare sau creștere a masei musculare în acest cadru alimentar. De asemenea, au fost evidențiate potențialele efecte de confuzie ale altor componente ale dietei și necesitatea unei documentări riguroase în studiile viitoare, subliniind importanța unor studii controlate randomizate bine concepute pentru a clarifica implicațiile clinice ale dietei mediteraneene pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică post-tratamentul cancerului.
sursa: News Medical
Având în vedere statutul cancerului ca principală problemă de sănătate la nivel mondial, care afectează aproape 20 de milioane de persoane, efectele adverse ale tratamentului cancerului - inclusiv îmbătrânirea rapidă, aberațiile metabolice și calitatea vieții reduse - reprezintă provocări semnificative. Dieta mediteraneană, cunoscută pentru aportul mare de legume, pește, leguminoase, fructe, nuci și ulei de măsline și pentru consumul limitat de alimente procesate, carne roșie și zaharuri adăugate, prezintă o intervenție promițătoare. Proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidante au fost legate de riscuri mai scăzute de boli cronice și de rezultate potențial îmbunătățite la supraviețuitorii de cancer.
Revizuirea sistematică a cuprins 15 studii axate pe impactul dietei mediteraneene asupra pacienților cu diferite tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, prostată și pulmonar și leucemie mieloidă acută. În timp ce majoritatea participanților au fost femei cu cancer de sân, studiile au variat în ceea ce privește obiectivele lor, de la pierderea în greutate la reducerea oboselii și îmbunătățirea calității generale a dietei. Descoperirile au arătat că aderarea la dieta mediteraneană a fost în general mare, cu beneficii notabile, cum ar fi reducerea greutății și a indicelul de masă corporală, scăderea masei de grăsime corporală, markeri metabolici și inflamatori îmbunătățiți și îmbunătățirea calității vieții și a sănătății.
Cu toate acestea, studiile revizuite au fost diverse în ceea ce privește designul și specificul dietei, ceea ce face dificilă generalizarea constatărilor sau recomandarea fără echivoc a dietei mediteraneene pentru pacienții cu cancer. În ciuda acestui fapt, siguranța și fezabilitatea dietei au fost confirmate, intervențiile conduse de nutriționiști arătând rate deosebit de ridicate de aderență. Dovezile susțin rolul dietei mediteraneene în managementul greutății, în special pentru persoanele supraponderale sau obeze care urmează terapie hormonală sau post-tratament pentru cancerul de sân sau de prostată, cu o pierdere medie în greutate de până la 4 kg.
Revizuirea solicită cercetări suplimentare pentru a stabili eficacitatea dietei mediteraneene în prevenirea și gestionarea bolilor cronice în rândul supraviețuitorilor de cancer cu risc crescut. În plus, ar trebui explorate strategii de păstrare sau creștere a masei musculare în acest cadru alimentar. De asemenea, au fost evidențiate potențialele efecte de confuzie ale altor componente ale dietei și necesitatea unei documentări riguroase în studiile viitoare, subliniind importanța unor studii controlate randomizate bine concepute pentru a clarifica implicațiile clinice ale dietei mediteraneene pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică post-tratamentul cancerului.
sursa: News Medical
Actualizat la 18-03-2024 | Vizite: 72 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării