Impactul cancerului asupra declinului cognitiv (studiul australian AIBL)
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 28-02-2024
Un studiu recent publicat în Scientific Reports analizează impactul cancerului asupra riscului de afectare cognitivă ușoară (ACU) și boala Alzheimer (BA) folosind datele din studiul Australian Imaging Biomarkers and Lifestyle (AIBL). Această cercetare aduce în prim-plan o posibilă legătură inversă între prezența cancerului și dezvoltarea tulburărilor cognitive, inclusiv ACU și BA, contribuind la înțelegerea complexității relației dintre cancer și declinul cognitiv.
Despre studiu
Echipa de cercetători a aplicat modele de regresie logistică multivariată pentru a evalua raporturile de șanse (OR) și rapoartele de risc (RR) pentru afectarea cognitivă ușoară/boala Alzheimer și declinul cognitiv între participanții cu și fără cancer.
Studiul a inclus 2.136 de participanți, dintre care 26% aveau istoric de cancer. Analiza a ajustat pentru factori confuzori potențiali, cum ar fi sexul, nivelul educațional, statutul apolipoproteinei E (APOEε4), obiceiurile de fumat și consumul de alcool.
Rezultate
Rezultatele studiului indică:
- o scădere semnificativă a riscului de boala Alzheimer cu 37%,
- o reducere a riscului total de afectare cognitivă ușoară și boala Alzheimer cu 27% și 31%, respectiv, și
- o rată cu 59% mai mică de deteriorare cognitivă de la afectarea cognitivă ușoară la boala Alzheimer în grupul cu cancer.
Aceste descoperiri sugerează o relație inversă între istoricul de cancer și dezvoltarea BA și ACU, cu o progresie mai lentă a deteriorării cognitive în rândul indivizilor cu cancer.
Concluzii
Studiul evidențiază relații inverse între cancer, boala Alzheimer și afectarea cognitivă, sugerând că deteriorarea cognitivă este mai lentă în rândul indivizilor cu istoric de cancer. Aceste constatări subliniază necesitatea cercetărilor viitoare pentru a explora mecanismele patobiologice care stau la baza acestei asocieri inverse, inclusiv alterările genetice, acumularea de beta-amiloid, hiperfosforilarea TAU și rolul moleculelor oncogenice.
Actualizat la 28-02-2024 | Vizite: 62 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării