Grupa de sânge evaluează riscul apariției cheagurilor în cancer
Tromboembolismul venos (TEV) reprezintă principala cauză a deceselor care ar fi putut să fie prevenite în spitalele din Statele Unite la pacienții cu cancer. Cu toate că, în cadrul evaluării inițiale a pacientului oncologic, sunt incluși factori de risc pentru TEV, cum ar fi tipul de tumoră, mulți dintre pacienți prezintă astfel de episoade fatale fără a prezenta riscuri, complicând efortul terapeutic. Pentru a putea identifica mai eficient pacienții care se pot confrunta cu o astfel de problemă, cercetătorii din cadrul American Society of Hematology au publicat un studiu referitor la informațiile pe care le putem obține rapid, printr-o simplă analiză de laborator: grupa de sânge.
TEV, o afecțiune vasculară severă, include ca prezentare tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP). În cadrul TVP, un cheag de sânge se formează în venele profunde, cel mai frecvent la nivelul membrului inferior, determinând simptome locale, dar putând, de asemenea, să migreze, complicându-se cu EP. EP este o afecțiune care pune viața în pericol, întrucât presupune migrarea unui cheag de sânge la nivelul vascularizației arborelui bronșic din plămâni, unde blochează fluxul sangvin din artere și împiedică funcția esențială a plămânului de respirație.
Alături de numeroase alte afecțiuni, cancerul și terapiile pentru cancer sporesc șansele de a dezvolta TEV printr-un status pro-coagulant, de formare de cheaguri. Cu toate acestea, fiecare tip de masă tumorală malignă prezintă un anumit risc, fiind condiționat de dimensiune, localizare, severitate, prognostic.
Cornelia Englisch, autorul studiului și membru în cadrul programului de doctorat de la Universitatea de Medicină din Viena, a afirmat: „Știm faptul că tipul de tumoră ajută la determinarea riscului inițial pentru TEV. Dar continuăm să vedem cum aceste evaluări ale riscului nu reușesc să identifice toți pacienții cu cancer care dezvoltă aceste cheaguri de sânge de-a lungul timpului. Prin evaluarea exclusivă a tipului de tumoră în asociere cu riscul pentru TEV, pierdem până la 50% dintre cazurile de pacienți care dezvoltă TEV.”
Pentru acest studiu, cercetătorii au investigat rolul tipurilor de sânge în probabilitatea participanților de a dezvolta TEV, colectând date de la 1.708 de participanți adulți cu un diagnostic de cancer nou sau recidivant. Informațiile au fost obținute din baza de date Vienna Cancer and Thrombosis Study (CATS). Pentru a compara rezultatele, oamenii de știință au grupat participanții în funcție de grupa de sânge, iar ulterior i-au sortat în funcție de tipul de tumoră diagnosticată și de risc. Pacienții cu cel mai mare risc au fost cei cu tumori pancreatice, gastroesofagiene și cerebrale.
Rezultatele experimentului au indicat faptul că pacienții cu tipuri de sânge non-O (I), mai exact cei cu A (II), B (III) și AB (IV), au avut șanse mai mari de a dezvolta TEV la trei luni după diagnosticul nou de cancer sau după recidivă. Este important de menționat și faptul că aceste statistici nu se pot referi la o perioadă mai mică de trei luni de la începerea terapiei, deoarece tratamentele pentru cancer cresc probabilitatea tuturor pacienților de a dezvolta cheaguri de sânge, făcând grupa de sânge un factor mai puțin semnificativ al TEV în stadiile inițiale. De asemenea, cei cu grupa de sânge A (II), B (III) sau AB (IV) au prezentat un risc semnificativ de TEV indiferent de tipul de tumoră și de evoluția bolii.
Întrucât sunt necesare investigații suplimentare pentru a transforma grupa de sânge într-un factor de risc utilizat în clinicile din întreaga lume, cercetătorii îți propun ca în viitor să înțeleagă și mai bine mecanismele biologice care stau la baza acestor constatări. Cornelia Englisch a adăugat: „Grupele de sânge sunt ușor de efectuat. Această analiză poate fi făcută în întreaga lume și nu necesită cunoștințe sau echipamente de specialitate. Și, desigur, fiecare factor de risc pe care îl identificăm ne ajută să înțelegem mai bine aceste complicații care pun viața în pericol pentru pacienții cu cancer. Poate că acest studiu va duce la conștientizarea rolului pe care grupele de sânge îl pot juca drept biomarkeri clinici.”
sursa: Science Daily
TEV, o afecțiune vasculară severă, include ca prezentare tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP). În cadrul TVP, un cheag de sânge se formează în venele profunde, cel mai frecvent la nivelul membrului inferior, determinând simptome locale, dar putând, de asemenea, să migreze, complicându-se cu EP. EP este o afecțiune care pune viața în pericol, întrucât presupune migrarea unui cheag de sânge la nivelul vascularizației arborelui bronșic din plămâni, unde blochează fluxul sangvin din artere și împiedică funcția esențială a plămânului de respirație.
Alături de numeroase alte afecțiuni, cancerul și terapiile pentru cancer sporesc șansele de a dezvolta TEV printr-un status pro-coagulant, de formare de cheaguri. Cu toate acestea, fiecare tip de masă tumorală malignă prezintă un anumit risc, fiind condiționat de dimensiune, localizare, severitate, prognostic.
Cornelia Englisch, autorul studiului și membru în cadrul programului de doctorat de la Universitatea de Medicină din Viena, a afirmat: „Știm faptul că tipul de tumoră ajută la determinarea riscului inițial pentru TEV. Dar continuăm să vedem cum aceste evaluări ale riscului nu reușesc să identifice toți pacienții cu cancer care dezvoltă aceste cheaguri de sânge de-a lungul timpului. Prin evaluarea exclusivă a tipului de tumoră în asociere cu riscul pentru TEV, pierdem până la 50% dintre cazurile de pacienți care dezvoltă TEV.”
Pentru acest studiu, cercetătorii au investigat rolul tipurilor de sânge în probabilitatea participanților de a dezvolta TEV, colectând date de la 1.708 de participanți adulți cu un diagnostic de cancer nou sau recidivant. Informațiile au fost obținute din baza de date Vienna Cancer and Thrombosis Study (CATS). Pentru a compara rezultatele, oamenii de știință au grupat participanții în funcție de grupa de sânge, iar ulterior i-au sortat în funcție de tipul de tumoră diagnosticată și de risc. Pacienții cu cel mai mare risc au fost cei cu tumori pancreatice, gastroesofagiene și cerebrale.
Rezultatele experimentului au indicat faptul că pacienții cu tipuri de sânge non-O (I), mai exact cei cu A (II), B (III) și AB (IV), au avut șanse mai mari de a dezvolta TEV la trei luni după diagnosticul nou de cancer sau după recidivă. Este important de menționat și faptul că aceste statistici nu se pot referi la o perioadă mai mică de trei luni de la începerea terapiei, deoarece tratamentele pentru cancer cresc probabilitatea tuturor pacienților de a dezvolta cheaguri de sânge, făcând grupa de sânge un factor mai puțin semnificativ al TEV în stadiile inițiale. De asemenea, cei cu grupa de sânge A (II), B (III) sau AB (IV) au prezentat un risc semnificativ de TEV indiferent de tipul de tumoră și de evoluția bolii.
Întrucât sunt necesare investigații suplimentare pentru a transforma grupa de sânge într-un factor de risc utilizat în clinicile din întreaga lume, cercetătorii îți propun ca în viitor să înțeleagă și mai bine mecanismele biologice care stau la baza acestor constatări. Cornelia Englisch a adăugat: „Grupele de sânge sunt ușor de efectuat. Această analiză poate fi făcută în întreaga lume și nu necesită cunoștințe sau echipamente de specialitate. Și, desigur, fiecare factor de risc pe care îl identificăm ne ajută să înțelegem mai bine aceste complicații care pun viața în pericol pentru pacienții cu cancer. Poate că acest studiu va duce la conștientizarea rolului pe care grupele de sânge îl pot juca drept biomarkeri clinici.”
sursa: Science Daily
Actualizat la 20-04-2022 | Vizite: 79 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1