Grăsimile dăunătoare împiedică celulele imune T ucigașe să atace cancerul
Un studiu realizat de către Universitatea Salk și publicat în revista Immunity, identifică mecanismul prin care tumorile determină celulele imune ale organismului să își piardă capacitatea de a lupta împotriva cancerului, prin ingestia de grăsimi dăunătoare ce le afectează funcționalitatea.
Un cancer poate avansa și se poate răspândi în organism mult mai ușor, atunci când nu este detectat de celulele imune T ucigașe.
Cercetătorii au descoperit că tumorile au la interior o multitudine de grăsimi oxidate, care atunci când sunt ingerate de către celulele imune T ucigașe, le suprimă capacitatea de a lupta împotriva cancerului.
Din cauza lipsei de energie, aceste celule imune pot crește nivelul unui transportor celular de grăsimi CD36, cu un efect mult mai negativ asupra acestora, din cauza prezenței unei grăsimi chiar și mai oxidate.
Prezența unei tumori împiedică metabolismul normal al celulelor. Astfel, s-a descoperit că tumorile acumulează în timp grăsimi ce duc la disfuncții imune, iar metabolismul celular imun este reprogramat.
Cercetătorii au încercat investigarea amănunțită a transportotului CD36, iar astfel au creat modele pe șoareci lipsiți de CD36 la nivelul celulelor T.
S-a încercat utilizarea de anticorpi pentru blocarea CD36, lucru ce a confirmat că transportorul CD36 a promovat disfuncția celulelor T în tumori, prin creșterea importului de lipide oxidate. Lipidele oxidate duc la deteriorarea celulelor T și la activarea proteinei p38, ca răspuns la stres.
Cercetătorii au concluzionat că în urma stresului lipidelor oxidate asupra celulelor T ucigașe, acestea își opresc funcția antitumorală.
S-a descoperit că imunoterapia prin blocarea transportorului CD36 cu anticorpi sau utilizarea de glutation peroxidază 4 (GPX4), poate reprezenta o nouă oportunitate terapeutică.
Cercetătorii relatează că oxidarea lipidelor are loc și la nivelul celulelor tumorale, nu doar la nivelul celulelor T. Astfel, o oxidare în cantitate prea mare, se consideră că ar putea avea efect letal asupra celulelor tumorale.
sursa: Science Daily
Actualizat la 18-06-2021 | Vizite: 68 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării