Fumatul ar putea reduce eficiența tratamentului pentru cancerul mamar
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 24-06-2025
Este binecunoscut faptul că fumatul presupune riscuri majore pentru sănătate. Cercetătorii din cadrul Universității Lund (Suedia) au remarcat încă un efect nedorit al acestui viciu, mai exact reducerea eficienței terapiei clasice recomandate în tratarea cancerului mamar.
Rezultatele studiului au fost publicate în British Journal of Cancer.
La studiu au participat 1,076 femei diagnosticate cu cancer mamar în intervalul 2002 – 2012. Înainte de a fi supuse intervenției chirurgicale, acestea au fost întrebate despre statusul de fumătoare sau non-fumătoare. 1 din 5 femei a declarat că este fumătoare sau că fumează ocazional/ strict într-un context social. Influența acestui viciu a fost analizată în funcție de tipul de tratament pentru cancerul mamar de care a beneficiat fiecare pacientă după operație. Nu au fost sesizate efecte importante ale fumatului printre pacientele care au urmat tratament cu tamoxifen, chimio- sau radioterapie.
În cazul tratamentului cu inhibitori de aromatază s-a constatat o diminuare a eficienței tratamentului în rândul femeilor fumătoare cu vârsta mai mare de 50 de ani. În schimb, tratamentul a avut succes în majoritatea cazurilor de neoplasm mamar la femeile nefumătoare.
Inhibitorii de aromatază constituie tratamentul de primă linie în cancerul de sân la femeile în postmenopauză. Aceștia acționează prin inhibarea sintezei de hormoni estrogeni la nivelul țesuturilor producătoare de estrogen, cum este de exemplu și țesutul adipos. Astfel, se reduce riscul de recurență a cancerului mamar pozitiv pentru receptorii de estrogen.
Potrivit cercetării, un număr extrem de mic de femei au renunțat la fumat în timpul tratamentului, în detrimentul recomandărilor pentru întreruperea acestui obicei nociv. Din cele 206 de paciente fumătoare, doar 10% au încetat să fumeze în primul an consecutiv intervenției chirurgicale. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor cauzate de fumat asupra sănătății, dar și asupra reducerii ratei de succes a tratamentului pentru cancerul de sân.
Sursa: Science Daily
Rezultatele studiului au fost publicate în British Journal of Cancer.
La studiu au participat 1,076 femei diagnosticate cu cancer mamar în intervalul 2002 – 2012. Înainte de a fi supuse intervenției chirurgicale, acestea au fost întrebate despre statusul de fumătoare sau non-fumătoare. 1 din 5 femei a declarat că este fumătoare sau că fumează ocazional/ strict într-un context social. Influența acestui viciu a fost analizată în funcție de tipul de tratament pentru cancerul mamar de care a beneficiat fiecare pacientă după operație. Nu au fost sesizate efecte importante ale fumatului printre pacientele care au urmat tratament cu tamoxifen, chimio- sau radioterapie.
În cazul tratamentului cu inhibitori de aromatază s-a constatat o diminuare a eficienței tratamentului în rândul femeilor fumătoare cu vârsta mai mare de 50 de ani. În schimb, tratamentul a avut succes în majoritatea cazurilor de neoplasm mamar la femeile nefumătoare.
Inhibitorii de aromatază constituie tratamentul de primă linie în cancerul de sân la femeile în postmenopauză. Aceștia acționează prin inhibarea sintezei de hormoni estrogeni la nivelul țesuturilor producătoare de estrogen, cum este de exemplu și țesutul adipos. Astfel, se reduce riscul de recurență a cancerului mamar pozitiv pentru receptorii de estrogen.
Potrivit cercetării, un număr extrem de mic de femei au renunțat la fumat în timpul tratamentului, în detrimentul recomandărilor pentru întreruperea acestui obicei nociv. Din cele 206 de paciente fumătoare, doar 10% au încetat să fumeze în primul an consecutiv intervenției chirurgicale. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor cauzate de fumat asupra sănătății, dar și asupra reducerii ratei de succes a tratamentului pentru cancerul de sân.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 24-06-2025 | Vizite: 820 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării