Expunerea la o substanță chimică sintetică, asociată apariției carcinomului hepatocelular non-viral
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California de Sud arată că expunerea la o substanță chimică sintetică ce se găsește în mediu la scară largă poate fi responsabilă de apariția unui tip frecvent de cancer hepatic.
Conform oamenilor de știință, perfluooctanul (PFOS) face parte dintr-o clasă de substanțe chimice utilizate într-o gamă largă de produce industriale ce se descompun foarte lent și se acumulează în mediu și în țesuturile umane, cel mai afectat fiind ficatul.
Jesse Goodrich, doctor și autor principal al studiului, afirmă că studiile anterioare au certificat efectul cancerigen al PFAS, lucrarea prezentă fiind prima care demonstrează prin intermediul probelor umane acest fapt. În plus, cu toate că acesta se bazează pe cercetările deja existente, autorul apreciază că informațiile reieșite din studiu deschide noi căi spre înțelegerea necesității de depistare precoce a cancerului hepatic și de prevenire a expunerii la factorii care îl declanșează, întrucât acesta este cea mai gravă formă de afectare hepatică.
În cadrul studiului au fost utilizat mostre de țesut hepatic și sânge colectate ca parte a unui studiu epidemiologic anterior, în colaborare cu Universitatea din Hawaii, vizând aproximativ 200.000 de persoane care locuiesc în Los Angeles și Hawaii. Astfel, prin urmărirea participanților timp îndelungat, echipa a reușit să identifice 50 de persoane care au dezvoltat, ulterior prelevării probelor, cancer hepatic, evaluând probele biologice ale acestora prelevate înaintea apariției afecțiunii și comparându-le cu mostrele provenite de la 50 de persoane care nu au dezvoltat cancer hepatic în acel interval de timp.
Veronica Wendy Setiawan, profesor de științe ale populației și sănătății publice în cadrul universității americane, afirmă că numărul redus de studii pe oameni este cauzat de faptul că echipa care îl conduce are nevoie de mostrele potrivite, acestea necesitând un interval temporal crescut de la prelevare până la dezvoltarea bolii. Rezultatele analizei au arătat că persoanele cărora li s-au detectat cele mai mari cantități de diverse tipuri de PFAS în sânge și în mostrele de țesut hepatic au înregistrat o rată de diagnosticare ulterioară cu tumoră hepatică malignă de 4,5 ori mai mare decât persoanele care au înregistrat cele mai mici concentrații ale substanței chimice. Informațiile sunt prețioase, întrucât specialiștii apreciază că aproximativ 30% din populația americană va dezvolta steatoză hepatică până în 2030, aceasta reprezentând un factor de risc major pentru cancerul hepatic.
sursa: News Medical
Conform oamenilor de știință, perfluooctanul (PFOS) face parte dintr-o clasă de substanțe chimice utilizate într-o gamă largă de produce industriale ce se descompun foarte lent și se acumulează în mediu și în țesuturile umane, cel mai afectat fiind ficatul.
Jesse Goodrich, doctor și autor principal al studiului, afirmă că studiile anterioare au certificat efectul cancerigen al PFAS, lucrarea prezentă fiind prima care demonstrează prin intermediul probelor umane acest fapt. În plus, cu toate că acesta se bazează pe cercetările deja existente, autorul apreciază că informațiile reieșite din studiu deschide noi căi spre înțelegerea necesității de depistare precoce a cancerului hepatic și de prevenire a expunerii la factorii care îl declanșează, întrucât acesta este cea mai gravă formă de afectare hepatică.
În cadrul studiului au fost utilizat mostre de țesut hepatic și sânge colectate ca parte a unui studiu epidemiologic anterior, în colaborare cu Universitatea din Hawaii, vizând aproximativ 200.000 de persoane care locuiesc în Los Angeles și Hawaii. Astfel, prin urmărirea participanților timp îndelungat, echipa a reușit să identifice 50 de persoane care au dezvoltat, ulterior prelevării probelor, cancer hepatic, evaluând probele biologice ale acestora prelevate înaintea apariției afecțiunii și comparându-le cu mostrele provenite de la 50 de persoane care nu au dezvoltat cancer hepatic în acel interval de timp.
Veronica Wendy Setiawan, profesor de științe ale populației și sănătății publice în cadrul universității americane, afirmă că numărul redus de studii pe oameni este cauzat de faptul că echipa care îl conduce are nevoie de mostrele potrivite, acestea necesitând un interval temporal crescut de la prelevare până la dezvoltarea bolii. Rezultatele analizei au arătat că persoanele cărora li s-au detectat cele mai mari cantități de diverse tipuri de PFAS în sânge și în mostrele de țesut hepatic au înregistrat o rată de diagnosticare ulterioară cu tumoră hepatică malignă de 4,5 ori mai mare decât persoanele care au înregistrat cele mai mici concentrații ale substanței chimice. Informațiile sunt prețioase, întrucât specialiștii apreciază că aproximativ 30% din populația americană va dezvolta steatoză hepatică până în 2030, aceasta reprezentând un factor de risc major pentru cancerul hepatic.
sursa: News Medical
Actualizat la 11-08-2022 | Vizite: 66 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării