Exercițiile fizice reprezintă o soluție eficientă pentru reducerea efectelor adverse ale radioterapiei
Efectele adverse ale radioterapiei pentru cancerul la sân, care pot influența negativ calitatea vieții pacientului, pot fi reduse cu ajutorul exercițiilor fizice, potrivit concluziilor unui studiu recent. În majoritatea cazurilor, pacienții incluși în studiul actual au continuat să fie activi fizic chiar și după încetarea radioterapiei, ceea ce a dus la o îmbunătățire pe termen lung a calității vieții.
O componentă importantă a tratamentului cancerului de sân, radioterapia presupune administrarea unor doze mari de radiații, pentru a distruge celulele canceroase. Deși eficientă în majoritatea cazurilor, radioterapia poate fi însoțită de importante efecte adverse. În prezent, nu există modalități eficiente pentru diminuarea riscului de apariție a complicațiilor. Studiul actual, realizat prin colaborarea unei echipe de cercetători din Australia, a inclus 89 de femei diagnosticate cu cancer mamar și supuse radioterapiei.
Aproximativ jumătate dintre femeile incluse în studiu (43 din 89) au reușit să finalizeze un program de exerciții fizice desfășurat la domiciliu, pentru o perioadă de 12 săptămâni. Programul presupunea efectuarea a 1-2 sesiuni de antrenament de rezistență și 30-40 de minute de exerciții aerobice pe săptămână. Restul participantelor, incluse în grupul de control, nu au participat la programul de exerciții fizice.
Cercetătorii au descoperit că pacientele care au efectuat exerciții fizice au raportat un nivel mai redus de oboseală în timpul radioterapiei, cât și și după radioterapie, comparativ cu femeile din grupul de control. De asemenea, calitatea vieții auto-raportată după radioterapie a fost mult îmbunătățită în grupul femeilor care au participat la programul de exerciții fizice. Potrivit autorilor, nicio participantă din primul grup nu a raportat efecte adverse în urma efectuării exercițiilor fizice, ceea ce arată, declară aceștia, faptul că „exercițiile fizice de rezistență sau aerobe efectuate la domiciliu, în timpul radioterapiei, sunt sigure, fezabile și eficiente în accelerarea recuperării”.
sursa: Science Daily
O componentă importantă a tratamentului cancerului de sân, radioterapia presupune administrarea unor doze mari de radiații, pentru a distruge celulele canceroase. Deși eficientă în majoritatea cazurilor, radioterapia poate fi însoțită de importante efecte adverse. În prezent, nu există modalități eficiente pentru diminuarea riscului de apariție a complicațiilor. Studiul actual, realizat prin colaborarea unei echipe de cercetători din Australia, a inclus 89 de femei diagnosticate cu cancer mamar și supuse radioterapiei.
Aproximativ jumătate dintre femeile incluse în studiu (43 din 89) au reușit să finalizeze un program de exerciții fizice desfășurat la domiciliu, pentru o perioadă de 12 săptămâni. Programul presupunea efectuarea a 1-2 sesiuni de antrenament de rezistență și 30-40 de minute de exerciții aerobice pe săptămână. Restul participantelor, incluse în grupul de control, nu au participat la programul de exerciții fizice.
Cercetătorii au descoperit că pacientele care au efectuat exerciții fizice au raportat un nivel mai redus de oboseală în timpul radioterapiei, cât și și după radioterapie, comparativ cu femeile din grupul de control. De asemenea, calitatea vieții auto-raportată după radioterapie a fost mult îmbunătățită în grupul femeilor care au participat la programul de exerciții fizice. Potrivit autorilor, nicio participantă din primul grup nu a raportat efecte adverse în urma efectuării exercițiilor fizice, ceea ce arată, declară aceștia, faptul că „exercițiile fizice de rezistență sau aerobe efectuate la domiciliu, în timpul radioterapiei, sunt sigure, fezabile și eficiente în accelerarea recuperării”.
sursa: Science Daily
Actualizat la 24-11-2022 | Vizite: 79 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1