Efectele negative ale chimioterapiei ar putea fi reduse de bacteriile intestinale benefice
Un nou studiu al Universității Northwestern a constatat că anumite tipuri de bacterii intestinale pot proteja alte bacterii bune de tratamentele împotriva cancerului, atenuând modificările dăunătoare induse de medicamente, ale microbiomului intestinal.
Prin metabolizarea medicamentelor de chimioterapie, bacteriile protectoare ar putea tempera efectele secundare pe termen scurt și lung ale tratamentului. În cele din urmă, cercetarea ar putea duce la apariția de noi suplimente alimentare, probiotice sau medicamente terapeutice concepute pentru a spori sănătatea intestinelor pacienților cu cancer.
Deși tratamentele împotriva cancerului salvează viața, ele provoacă și efecte secundare dureroase, inclusiv probleme gastro-intestinale. Chimioterapiile, în special, pot distruge bacteriile sănătoase din intestinul uman. „Medicamentele chimioterapice nu fac diferența între celulele canceroase și microbii benefici organismului, astfel că le distrug pe ambele”, a declarat autorul principal al studiului, Erica Hartmann, profesor la Universitatea Northwestern.
În cadrul studiului, cercetătorii s-au concentrat asupra bacteriei raoultella planticola. Apărută în mod natural în intestinul uman în abundență redusă, Raoultella planticola poate descompune doxorubicin, un medicament utilizat pentru chimioterapie, lucru demonstrat în alte cercetări. Pentru a testa dacă efectul de descompunere ar putea proteja sau nu întregul microbiom, echipa a dezvoltat comunități microbiene simplificate, care includeau diferite tipuri de bacterii care se găsesc de obicei în intestinul uman.
„Comunitățile intestinale simulate” includeau tulpini de bacterii (Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae) care sunt bune la descompunerea doxorubicinei, tulpini (Clostridium innocuum și Lactobacillus rhamnosus) care sunt deosebit de sensibile la doxorubicină și o tulpină (Enterococcus faecium) rezistentă la doxorubicin, dar care nu o descompune. Echipa a expus apoi aceste comunități intestinale simulate la doxorubicină și a constatat o supraviețuire crescută în rândul tulpinilor sensibile. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, degradând doxorubicina, anumite bacterii au făcut medicamentele mai puțin toxice pentru restul intestinului.
Deși cercetarea evidențiază o nouă cale promițătoare pentru protejarea potențială a pacienților cu cancer, Hartmann avertizează că traducerea noilor descoperiri în tratamente este încă departe. „Există câteva aplicații eventuale care ar fi minunate pentru a ajuta pacienții cu cancer, în special copii, să nu experimenteze astfel de efecte secundare dure, dar suntem încă departe de a face din asta realitate.”
sursa: Science Daily
Prin metabolizarea medicamentelor de chimioterapie, bacteriile protectoare ar putea tempera efectele secundare pe termen scurt și lung ale tratamentului. În cele din urmă, cercetarea ar putea duce la apariția de noi suplimente alimentare, probiotice sau medicamente terapeutice concepute pentru a spori sănătatea intestinelor pacienților cu cancer.
Deși tratamentele împotriva cancerului salvează viața, ele provoacă și efecte secundare dureroase, inclusiv probleme gastro-intestinale. Chimioterapiile, în special, pot distruge bacteriile sănătoase din intestinul uman. „Medicamentele chimioterapice nu fac diferența între celulele canceroase și microbii benefici organismului, astfel că le distrug pe ambele”, a declarat autorul principal al studiului, Erica Hartmann, profesor la Universitatea Northwestern.
În cadrul studiului, cercetătorii s-au concentrat asupra bacteriei raoultella planticola. Apărută în mod natural în intestinul uman în abundență redusă, Raoultella planticola poate descompune doxorubicin, un medicament utilizat pentru chimioterapie, lucru demonstrat în alte cercetări. Pentru a testa dacă efectul de descompunere ar putea proteja sau nu întregul microbiom, echipa a dezvoltat comunități microbiene simplificate, care includeau diferite tipuri de bacterii care se găsesc de obicei în intestinul uman.
„Comunitățile intestinale simulate” includeau tulpini de bacterii (Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae) care sunt bune la descompunerea doxorubicinei, tulpini (Clostridium innocuum și Lactobacillus rhamnosus) care sunt deosebit de sensibile la doxorubicină și o tulpină (Enterococcus faecium) rezistentă la doxorubicin, dar care nu o descompune. Echipa a expus apoi aceste comunități intestinale simulate la doxorubicină și a constatat o supraviețuire crescută în rândul tulpinilor sensibile. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, degradând doxorubicina, anumite bacterii au făcut medicamentele mai puțin toxice pentru restul intestinului.
Deși cercetarea evidențiază o nouă cale promițătoare pentru protejarea potențială a pacienților cu cancer, Hartmann avertizează că traducerea noilor descoperiri în tratamente este încă departe. „Există câteva aplicații eventuale care ar fi minunate pentru a ajuta pacienții cu cancer, în special copii, să nu experimenteze astfel de efecte secundare dure, dar suntem încă departe de a face din asta realitate.”
sursa: Science Daily
Actualizat la 31-05-2021 | Vizite: 68 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării