Dieta și microbiomul pot influența dezvoltarea cancerului colorectal
Din anul 2009, incidența cazurilor de cancer colorectal identificate la pacienții sub 50 de ani a crescut cu aproximativ 2% anual, în timp ce screening-urile recomandate începând cu vârsta de 45 de ani contribuie la scăderea numărului de cazuri la vârstnici.
Cercetătorii încearcă să identifice cauza declanșării cancerului colorectal la tineri, plecând de la premiza ca microbiomul intestinal și dietele pacienților sunt factori care contribuie major.
Studiul publicat prezentat recent la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago cercetează relația dintre microbiom și ratele de cancer colorectal la populațiile mai tinere, cu detalierea speciilor de bacterii prezente în mod normal la nivel intestinal, prin secvențiere de ADN.
Au fost analizate date de la 609 pacienți sănătoși și 692 de pacienți cu cancer colorectal, iar oamenii de știință au remarcat cinci bacterii strâns corelate cu cauzarea cancerului colorectal la tineri. Unele specii au fost asociate totodată unor diete bogate în carne procesată și băuturi alcoolice, dar sărace în fructe și legume crude. Sulful din dietă asociază un risc mai mare la persoanele mai tinere.
Cercetătorii subliniază faptul că nu neaparăt consumul de alimente conține substanțe cancerigene, ci produsele secundare rezultate din metabolismul bacteriilor pot fi nocive.
Dieta și microbiomul poate media formarea celulelor canceroase asociate patologiei colorectale la tineri.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a caracteriza microbiomul intestinal, însă există recomandarea unui consum mai mic de carne procesată, dar mai mare în fructe și legume crude.
Cum rolul bacteriilor este obiectivul a mai multor studii, realizarea unui screening avansat și personalizat pentru tineri devine posibil.
Indiferent de vârstă, semnele și simptomele cancerului colorectal trebuie recunoscute: sângerare rectală sau în scaun, prezența unui disconfort abdominal, alternanța diaree-constipație, pierdere în greutate, oboseală intensificată și vărsături. Evaluarea de către medic este esențială.
sursa: News Medical
foto: Colleen Kelley/University of Cincinnati
Cercetătorii încearcă să identifice cauza declanșării cancerului colorectal la tineri, plecând de la premiza ca microbiomul intestinal și dietele pacienților sunt factori care contribuie major.
Studiul publicat prezentat recent la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago cercetează relația dintre microbiom și ratele de cancer colorectal la populațiile mai tinere, cu detalierea speciilor de bacterii prezente în mod normal la nivel intestinal, prin secvențiere de ADN.
Au fost analizate date de la 609 pacienți sănătoși și 692 de pacienți cu cancer colorectal, iar oamenii de știință au remarcat cinci bacterii strâns corelate cu cauzarea cancerului colorectal la tineri. Unele specii au fost asociate totodată unor diete bogate în carne procesată și băuturi alcoolice, dar sărace în fructe și legume crude. Sulful din dietă asociază un risc mai mare la persoanele mai tinere.
Cercetătorii subliniază faptul că nu neaparăt consumul de alimente conține substanțe cancerigene, ci produsele secundare rezultate din metabolismul bacteriilor pot fi nocive.
Dieta și microbiomul poate media formarea celulelor canceroase asociate patologiei colorectale la tineri.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a caracteriza microbiomul intestinal, însă există recomandarea unui consum mai mic de carne procesată, dar mai mare în fructe și legume crude.
Cum rolul bacteriilor este obiectivul a mai multor studii, realizarea unui screening avansat și personalizat pentru tineri devine posibil.
Indiferent de vârstă, semnele și simptomele cancerului colorectal trebuie recunoscute: sângerare rectală sau în scaun, prezența unui disconfort abdominal, alternanța diaree-constipație, pierdere în greutate, oboseală intensificată și vărsături. Evaluarea de către medic este esențială.
sursa: News Medical
foto: Colleen Kelley/University of Cincinnati
Actualizat la 17-06-2022 | Vizite: 81 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1