Descoperire crucială în domeniul cancerului de sân metastatic
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 15-03-2023
O echipă de cercetători de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie au reușit să identifice mecanismul prin care celulele canceroase de sân care s-au răspândit în plămâni se pot „trezi” după ani în care au stagnat în organism și pot forma tumori secundare incurabile.
Cercetătorii au descoperit că celulele canceroase de sân care s-au răspândit în plămâni se află într-un stadiu de repaus, astfel că nu se divid și nu formează tumori, dar rămân „adormite” în plămâni timp de ani de zile. Cu toate acestea, la un moment dat, celulele canceroase se „trezesc” și încep să se dividă, formând tumori secundare.
În urma unor experimente efectuate pe șoareci de laborator, grupul de cercetători a arătat că mecanismul care declanșează trezirea celulelor canceroase de sân este legat de o proteină, numită PDGF-C, prezentă la nivel pulmonar, care joacă un rol important în menținerea într-o stare de repaus a celulelor canceroase. Potrivit rezultatelor experimentelor, o creștere a nivelului proteinei PDGF-C „trezirea” celulelor canceroase, care încep să se dividă.
Pe baza acestor rezultate, cercetătorii sugerează o strategie pentru a dezamorsa această „bombă cu ceas” a cancerului de sân. Ei propun utilizarea de inhibitori PDGF-C pentru a bloca activarea proteinei și a preveni „trezirea” celulelor canceroase. O astfel de strategie ar putea fi utilizată în combinație cu terapiile existente, pentru a trata pacienții cu cancer de sân metastatic.
Descoperirea actuală este extrem de importantă, deoarece metastaza este principala cauză a decesului în cazul pacienților cu cancer de sân, iar tratamentele actuale nu sunt suficient de eficiente în tratarea acestei forme avansate de cancer. Cu toate acestea, prin înțelegerea mecanismelor care declanșează metastaza, se deschide o nouă oportunitate pentru dezvoltarea unor terapii mai eficiente.
sursa: Science Daily
foto: Khuloud T. Al-Jamal, David McCarthy & Izzat Suffian. Attribution 4.0 International (CC BY 4.0)
Actualizat la 15-03-2023 | Vizite: 66 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării