Densitatea sânilor și rolul în detectarea cancerului mamar
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 07-10-2025
Aproximativ 8% dintre femei au o densitate a sânilor extrem de crescută, ceea ce pentru specialiștii în sănătate poate face dificilă identificarea cancerului mamar în cadrul programelor de screening ce constau în realizarea mamografiilor.
Această afirmație reprezintă un semnal de alarmă emis de o nouă alianță a cercetătorilor în domeniul cancerului mamar din Australia. Grupul INFORMD (Information FORum on Mammographic Density) depune eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a acestui neajuns, pentru a îmbunătăți procedura de diagnostic a cancerului, respectiv șansele de supraviețuire a femeilor.
Sânii cu o densitate crescută prezintă mai puțin țesut gras și mai mult țesut non-adipos (glandular), iar circa 8% dintre femeile cu vârste între 40 – 74 ani prezintă o densitate mamară extrem de crescută. Femeile care se confruntă cu astfel de situații se estimează ca ar avea un risc de până la 4 – 6 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar, comparativ cu cele care au o densitate a sânului mai redusă.
În cazul unei mamografii, densitatea sânului este reprezentată de zonele albe și luminoase. Din păcate, unele tumori se pot prezenta sub aceeași formă pe o mamografie, ceea ce poate constitui o problemă pentru femeile cu o densitatea mamară crescută sau chiar extremă. Deși riscul de a dezvolta cancer de sân este mai mare în rândul acestor femei, aceasta nu este o regulă. Riscul în această situație este constituit de nediagnosticarea unei posibile tumori, fiind dificil de diferențiat țesutul tumoral de cel dens al sânului în cadrul screeningului. De aceea femeile care asociază densitate mamară crescută trebuie informate și direcționate pentru a efectua testări suplimentare.
Sursa: Medical Xpress
Această afirmație reprezintă un semnal de alarmă emis de o nouă alianță a cercetătorilor în domeniul cancerului mamar din Australia. Grupul INFORMD (Information FORum on Mammographic Density) depune eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a acestui neajuns, pentru a îmbunătăți procedura de diagnostic a cancerului, respectiv șansele de supraviețuire a femeilor.
Sânii cu o densitate crescută prezintă mai puțin țesut gras și mai mult țesut non-adipos (glandular), iar circa 8% dintre femeile cu vârste între 40 – 74 ani prezintă o densitate mamară extrem de crescută. Femeile care se confruntă cu astfel de situații se estimează ca ar avea un risc de până la 4 – 6 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar, comparativ cu cele care au o densitate a sânului mai redusă.
În cazul unei mamografii, densitatea sânului este reprezentată de zonele albe și luminoase. Din păcate, unele tumori se pot prezenta sub aceeași formă pe o mamografie, ceea ce poate constitui o problemă pentru femeile cu o densitatea mamară crescută sau chiar extremă. Deși riscul de a dezvolta cancer de sân este mai mare în rândul acestor femei, aceasta nu este o regulă. Riscul în această situație este constituit de nediagnosticarea unei posibile tumori, fiind dificil de diferențiat țesutul tumoral de cel dens al sânului în cadrul screeningului. De aceea femeile care asociază densitate mamară crescută trebuie informate și direcționate pentru a efectua testări suplimentare.
Ce pot face femeile?
- Mamografia rămâne standardul de aur al screeningului pentru cancer mamar. Cercetătorii și cadrele medicale încurajează femeile să efectueze în mod regulat mamografii în cadrul programelor naționale de screening și nu numai.
- Femeile care prezintă densitate mamară crescută obiectivată prin intermediul mamografiei ar putea solicita metode suplimentare de screenening. Acestea includ ecografii sau IRM (imagistică prin rezonanță magnetică sau RMN). În acest caz, femeile trebuie să ia în considerare costurile unor astfel de investigații, atât cele financiare, dar și pe cele emoționale, respectiv riscul rezultatelor fals-pozitive care pot reeși în urma investigațiilor adiționale.
- Toate femeile, indiferent de vârstă, trebuie să își palpeze cu regularitate sânii și să realizeze controale periodice. Chiar și cele mai mici schimbări trebuie raportate medicului curant.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 07-10-2025 | Vizite: 3120 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1