Densitatea sânilor și rolul în detectarea cancerului mamar
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 07-10-2025
Aproximativ 8% dintre femei au o densitate a sânilor extrem de crescută, ceea ce pentru specialiștii în sănătate poate face dificilă identificarea cancerului mamar în cadrul programelor de screening ce constau în realizarea mamografiilor.
Această afirmație reprezintă un semnal de alarmă emis de o nouă alianță a cercetătorilor în domeniul cancerului mamar din Australia. Grupul INFORMD (Information FORum on Mammographic Density) depune eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a acestui neajuns, pentru a îmbunătăți procedura de diagnostic a cancerului, respectiv șansele de supraviețuire a femeilor.
Sânii cu o densitate crescută prezintă mai puțin țesut gras și mai mult țesut non-adipos (glandular), iar circa 8% dintre femeile cu vârste între 40 – 74 ani prezintă o densitate mamară extrem de crescută. Femeile care se confruntă cu astfel de situații se estimează ca ar avea un risc de până la 4 – 6 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar, comparativ cu cele care au o densitate a sânului mai redusă.
În cazul unei mamografii, densitatea sânului este reprezentată de zonele albe și luminoase. Din păcate, unele tumori se pot prezenta sub aceeași formă pe o mamografie, ceea ce poate constitui o problemă pentru femeile cu o densitatea mamară crescută sau chiar extremă. Deși riscul de a dezvolta cancer de sân este mai mare în rândul acestor femei, aceasta nu este o regulă. Riscul în această situație este constituit de nediagnosticarea unei posibile tumori, fiind dificil de diferențiat țesutul tumoral de cel dens al sânului în cadrul screeningului. De aceea femeile care asociază densitate mamară crescută trebuie informate și direcționate pentru a efectua testări suplimentare.
Sursa: Medical Xpress
Această afirmație reprezintă un semnal de alarmă emis de o nouă alianță a cercetătorilor în domeniul cancerului mamar din Australia. Grupul INFORMD (Information FORum on Mammographic Density) depune eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a acestui neajuns, pentru a îmbunătăți procedura de diagnostic a cancerului, respectiv șansele de supraviețuire a femeilor.
Sânii cu o densitate crescută prezintă mai puțin țesut gras și mai mult țesut non-adipos (glandular), iar circa 8% dintre femeile cu vârste între 40 – 74 ani prezintă o densitate mamară extrem de crescută. Femeile care se confruntă cu astfel de situații se estimează ca ar avea un risc de până la 4 – 6 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar, comparativ cu cele care au o densitate a sânului mai redusă.
În cazul unei mamografii, densitatea sânului este reprezentată de zonele albe și luminoase. Din păcate, unele tumori se pot prezenta sub aceeași formă pe o mamografie, ceea ce poate constitui o problemă pentru femeile cu o densitatea mamară crescută sau chiar extremă. Deși riscul de a dezvolta cancer de sân este mai mare în rândul acestor femei, aceasta nu este o regulă. Riscul în această situație este constituit de nediagnosticarea unei posibile tumori, fiind dificil de diferențiat țesutul tumoral de cel dens al sânului în cadrul screeningului. De aceea femeile care asociază densitate mamară crescută trebuie informate și direcționate pentru a efectua testări suplimentare.
Ce pot face femeile?
- Mamografia rămâne standardul de aur al screeningului pentru cancer mamar. Cercetătorii și cadrele medicale încurajează femeile să efectueze în mod regulat mamografii în cadrul programelor naționale de screening și nu numai.
- Femeile care prezintă densitate mamară crescută obiectivată prin intermediul mamografiei ar putea solicita metode suplimentare de screenening. Acestea includ ecografii sau IRM (imagistică prin rezonanță magnetică sau RMN). În acest caz, femeile trebuie să ia în considerare costurile unor astfel de investigații, atât cele financiare, dar și pe cele emoționale, respectiv riscul rezultatelor fals-pozitive care pot reeși în urma investigațiilor adiționale.
- Toate femeile, indiferent de vârstă, trebuie să își palpeze cu regularitate sânii și să realizeze controale periodice. Chiar și cele mai mici schimbări trebuie raportate medicului curant.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 07-10-2025 | Vizite: 3077 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării