Cum influențează ceasul circadian creșterea celulelor și progresia tumorilor?
Autor: Domșa Dariana | actualizat la 12-08-2025
Un studiu publicat în jurnalul Science Advances definește modul în care ceasul circadian influențează creșterea celulelor, metabolismul și creșterea tumorilor, oferind informații esențiale cu privire la impactul pe care perturbarea ceasului circadian îl are asupra genomului uman. Descoperirile indică faptul că perturbarea genetică și a ceasului circadian contribuie la mutația polipozei adenomatoase (APC), un supresor tumoral care se găsește în majoritatea cancerelor colorectale umane.
Expunerea la diverși factori de mediu influențează modul în care o persoană funcționează și ceasul biologic al acelei persoane. Creșterea accentuată a numărului de cazuri de cancer cu debut precoce în rândul persoanelor tinere indică faptul că factori de mediu precum stilul de viață sau dieta, care afectează ceasul circadian, ar putea fi responsabili pentru apariția cancerului. Pe baza acestei ipoteze, cercetătorii concluzionează faptul că perturbări ceasului biologic, pe fondul unor expuneri prelungite la factori de mediu, ar putea juca un rol important în dezvoltarea unor diferite tipuri de cancere. În prezent, aproximativ 10% dintre pacienții cu cancer colorectal au sub 50 de ani, tendința de scădere a vârstei de diagnostic a afecțiunii fiind în scădere în ultimii ani. Factorii de risc suspectați includ stilul de viață și alimentația, factori de mediu despre care se știe că afectează ceasul circadian. Mutațiile polipozei adenomatoase sunt, de asemenea, asociate cu mutații care determină progresia către adenocarcinom.
Ceasul circadian, considerat „ceasul biologic natural al organismului uman”, controlează numeroase procese fiziologice, fiind implicat inclusiv în adaptarea organismului la anumite schimbări naturale. Descoperirile din studiul actual arată că perturbarea ceasului circadian determină apariția unor mutații genomice esențiale pentru progresia cancerului colorectal.
sursa: News Medical
foto: UCI News
Actualizat la 12-08-2025 | Vizite: 413 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării